Metode recomandate de CeRe:

Photovoice | Juriu cetatenesc | Explorare urbana | Organizare comunitara

 

Alte metode de consultare si participare publica:

Ateliere de scenarii ( scenario workshops)
Un atelier de scenarii cauta solutii la o problema de natura socio-economica sau chiar tehnologica cu care comunitatea se confrunta. Un atelier de scenarii este o intalnire locala in cadrul careia participantii pleaca de la prezent (realitati, probleme), isi imagineaza un viitor dezirabil si apoi identifica pasii care trebuie realizati pentru a atinge dezirabilul. Bazandu-se pe prezent si pe posibila evolutie a domeniului respectiv, participantii (25-30) evalueaza diverse posibile scenarii si solutii la o anumită problema. sus

Ateliere de lucru, seminarii, conferinte
Atelierele de lucru, seminariile si conferintele sunt forme de dezbatere pe subiecte concrete. Aceste evenimente permit un contact direct intre administratie si reprezentanti ai diverselor grupuri interesate, dand ocazia si unora si altora sa isi cunoasca opiniile pe o anumita tema si sa isi descopere punctele comune si divergentele. Este o foarte buna ocazie pentru educarea reciproca a participantilor. sus

Audierile la sediul autoritatii/institutiei
Audierea (care nu trebuie confundata cu audienta) reprezinta activitatea prin care cetateanul care are de avansat o propunere sau de exprimat o opinie cu privire la activitatea administratiei sau la anumite decizii publice, face acest lucru in cadrul unei intalniri cu reprezentantii administratiei, fie la invitatia acestora din urma, fie in baza unei solicitari pe care el insusi o adreseaza administratiei. Spre deosebire de audienta, audierea nu se face pe probleme individuale ale cetateanului/cetatenilor respectivi, ci pe probleme de interes public (audientele fiind intalniri programate intre un cetatean si un oficial al administratiei pentru rezolvarea unei probleme individuale a cetateanului respectiv). sus

Audierile publice
O audiere publica reprezinta un eveniment in cadrul caruia sunt audiate mai multe persoane care au de exprimat opinii sau propuneri referitoare la un anumit subiect. Spre deosebire de audierile „individuale” sau cu persoane reprezentand anumite organizatii, companii, etc., o audiere publica este deschisa oricui doreste sa participe. Specificul audierilor publice este formatul riguros si eficient care permite factorilor decizionali sa asculte un numar relativ mare de puncte de vedere atent pregatite si bine articulate. Administratia trebuie sa anunte din timp ca un astfel de eveniment va avea loc, sa ii invite pe toti cetatenii interesati sa participe si sa faca eforturi pentru a se asigura ca „factorii interesati” (stakehloders) sunt invitati si participa. sus

Brainstorming
O sesiune de „brainstorming” este o intrunire in care toti participantii impartasesc idei pentru rezolvarea unei probleme, de regula foarte punctuale. Esential pentru o sesiune de „brainstorming” este libertatea totala pentru exprimarea ideilor, fara ca vreun participant sa fie judecat sau sa judece pe ceilalti pentru parerile exprimate. sus

Cafeneaua publica
Cafeneaua este o metoda ingenioasa de a crea un dialog in jurul unei probleme importante. Metoda consta in dezbaterea unei probleme de catre un grup de peste 12 persoane intr-un cadru foarte asemanator unei cafenele. Numarul celor invitati sa dezbata poate sa fie oricat de mare (au fost organizate cafenele cu participarea a 1000 de persoane). sus

Celula de planificare (planning cell)
O celulă de planificare este constituita din aproximativ 25 de persoane alese la intamplare din cadrul comunitatii, care lucreaza impreuna pentru o perioada limitata de timp (de obicei patru zile) pentru a oferi solutii pentru o problema de politica publica sau planificare. sus

Comisii tripartite
Aceste comisii sunt formate din reprezentanti ai administratiei si ai organizatiilor reprezentand interese diferite sau chiar opuse in problema in cauza. Un exemplu binecunoscut sunt comisiile guvern-sindicate-patronate, care formuleaza si analizeaza diferite teme sau initiative de politici publice ce afecteaza sindicatele si, implicit, patronatele. sus

Comitetele consultative
Comitete compuse din reprezentanti ai factorilor interesati sau membri ai publicului numiti de catre administratie cu rolul principal de a imbogati informatia pe baza careia se ia o decizie publica. sus

Dezbaterile publice
O dezbatere publica este un eveniment la care participa reprezentanti ai administratiei, cetateni si alte parti interesate, pentru a realiza un schimb de opinii pe marginea unui anumit subiect. Spre deosebire de audierile publice, unde cetatenii sunt doar invitati sa isi expuna punctele de vedere (reprezentantii administratiei rezumandu-se la a prezenta tema discutiei, a adresa intrebari si a lua act de parerile cetatenilor), intr-o dezbatere publica reprezentantii administratiei au posibilitatea sa prezinte punctul de vedere al administratiei, sa il argumenteze, sa se exprime in acord sau in dezacord cu ceilalti participanti, etc. Un ultim lucru care trebuie mentionat este acela ca, asa cum sugereaza si denumirea, o dezbatere publica este deschisa participarii oricui este interesat si doreste sa participe. sus

Focus grupurile
Focus grupul este o discutie facilitata, purtata cu un grup de (posibili) stakeholderi si condusa de catre un moderator printr-un set de intrebari adresate grupului cu privire la un anumit subiect. Sectorul de afaceri a aplicat aceasta tehnica pentru prima oara in anii 1950, ca o modalitate de a testa atitudinile si reactiile pe care noile linii de produse sau noile mijloace publicitare le trezesc in randul grupurilor tinta. De atunci, focus grupurile au fost preluate si au devenit larg raspandite in sectorul public, al educatiei, de cercetare, etc. sus

Forumuri deliberative
Forumurile deliberative isi propun aflarea perspectivei populatiei prin folosirea unui grup aleator care formuleaza opinii despre optiunile de politica publica in urma ascultarii prezentarilor expertilor si stakeholderilor. Forumurile deliberative implica un numar mare de persoane – in jur de 100. In general, forumurile sunt evenimente cu mare vizibilitate si atrag atentia mass mediei. De aceea ele sunt potrivite numai pentru consultari pe probleme de interes larg. In cadrul unui forum deliberativ, participantii discuta pe marginea unor optiuni de politica publica sau pe variante de solutionare a unei probleme. Este o metoda foarte potrivita si pentru situatia in care administratia doreste sa stabileasca prioritati. Specifica forumurilor deliberative este deliberarea – de unde si numele – in jurul avantajelor si dezavantajelor diferitelor optiuni care sunt supuse atentiei cetatenilor. sus

Forumuri online
Forumul electronic este o aplicatie web care permite desfasurarea unor discutii si postarea de continut (informatii) generat de catre utilizatori (in cazul nostru, cetatenii, experţii, functionarii, etc.). El se prezinta de cele mai multe ori sub forma unei pagini web unde sunt afisate, in ordine cronologica, mesajele utilizatorilor. sus

Grupul cetatenesc (citizens’ panel)
Grupul cetatenesc este un grup reprezentativ pentru comunitate, format din cetateni dispusi sa ofere periodic feedback administratiei pe teme de interes public. Grupul este de regula format din 500-2500 de cetateni, care sunt de acord sa faca parte din grup si sa raspunda intrebarilor adresate de administratie prin chestionare – in general 4 chestionare/an. Este important ca grupul sa reflecte compozitia comunitatii, nefiind insa nevoie sa aiba calitatea si acuratetea unui esantion sociologic folosit pentru sondajele de opinie, intrucat scopul nu este acela de a afla cu precizie sociologica opinia comunitatii, ci de a identifica probleme si solutii. Marimea grupului depinde de marimea comunitatii si resursele disponibile chestionarii si analizei rezultatelor. Chestionarele cuprind intrebari pe teme de interes pentru comunitate, putand sa fie concentrate pe o singura tema sau sa cuprinda mai multe teme. Rezultatele chestionarelor sunt analizate si integrate in solutii pentru imbunatatirea serviciilor sau a politicilor publice. De asemenea, ele sunt date publicitatii. sus

Grupuri de lucru comune
Grupuri formate din stakeholderi (factorii interesati) si reprezentanti ai administratiei discuta si analizeaza teme concrete care fac obiectul unei decizii publice. Aceste grupuri pot decide sa pastreze confidentialitatea discutiilor pana cand se negociaza o concluzie (grupuri de lucru inchise) sau pot implica un numar mai larg de cetateni in dezbatere (grupuri de lucru deschise). sus

Jurii cetatenesti
Un juriu cetatenesc este alcatuit din 12-50 persoane care asculta „marturii”, delibereaza si decid pe subiecte complexe de interes public. Ei cheama si audiaza martori, analizeaza probe si dau un “verdict” (verdictul se concretizeaza in recomandari). sus

Metoda Delphi
Este o metodă interactiva pentru a obtine „previziuni” de la un grup de experti care raspund unor seturi de chestionare si care sunt anonimi unii altora si independenti unii de altii. Subiectul unei consultari care se face prin aceasta metoda poate sa fie dezvoltarea unei retele de autostrazi la nivel national, controlul demografic, prevenirea conflictelor armate, dezvoltari tehnologice (dezvoltarea internetului inteligent, roboti industriali, utilizarea tehnologiei in educatie), etc. Numele metodei vine de la Oracolul din Delphi si a fost dezvoltata de RAND Corporation (USA) la inceputul Razboiului Rece (intre 1950 si 1960) pentru a estima impactul tehnologiei asupra razboiului. Astfel, expertii RAND au dezvoltat metoda Delphi atunci cand au fost intrebati despre probabilitatea, frecventa si intensitatea posibilelor atacuri inamice. De atunci a fost preluata si utilizata mai ales in mediul de afaceri si asimilata metodelor de previziuni si cercetare ale pietelor. Metoda ofera rezultate mult mai precise decat cele oferite de catre grupuri nestructurate sau chiar metode cantitative. sus

Metoda Spatiului Deschis (Open Space Technology)
Metoda Spatiului Deschis este o metoda de participare potrivita pentru grupuri largi si care presupune resurse minime din partea organizatorilor. Este o metoda de planificare in care participantii se auto-organizeaza. Numele ei este inselator, deoarece procesul poate fi numit oricum altcumva decat tehnic sau tehnologic. In realitate, metoda a fost conceputa de catre Harrison Owen, un consultant american specializat in managementul organizatiilor, la mijlocul anilor ‘80. La unul dintre evenimentele de tip Open Space sponsorii au adaugat din greseala termenul „technology” in titlu, iar de atunci asa i-a si ramas numele. In acest caz, poate ca ar fi mai bine sa intelegem prin „technology” „tehnica”, „metoda”, „instrument”. sus

Orele deschise
Acestea sunt intalniri individuale, neprogramate, intre un inalt demnitar sau functionar (primar, prefect, ministru) si cetateni, pentru prezentarea problemelor individuale ale acestora. sus

Preluarea proiectelor de hotarari de la organizatii si cetateni
In efortul lor de a-si indeplini misiunea si a-si realiza obiectivele, multe organizatii acumuleaza experienta si capata expertiza in domenii in care administratia nu are suficienta experienta si expertiza. In mod evident, organizatiile si grupurile de cetateni au interesul sa isi foloseasca experienta si expertiza acumulate si sa promoveze la nivelul forurilor decizionale din cadrul administratiei proiecte de hotarari, acesta fiind un mod foarte eficient de a-si urmari obiectivele. sus

Referendumul local
Este cea mai cunoscuta si puternica metoda de participare a publicului, puterea de decizie transferandu-se de catre administratie cetateanului. Referendumul (local) reprezinta o procedura legală (reglementata prin Legea 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului) prin care comunitatea se pronunta prin vot asupra unor chestiuni de interes local. Este un instrument de participare directa a cetatenilor la procesul decizional la nivelul administratiei publice locale. In general doar administratia poate convoca referendumul local, cetatenii avand posibilitatea de a face acest lucru doar in cazul referendumului pentru demiterea primarului (conform Legii 215/2001 privind administratia publica locala). sus

Simpozioane cetatenesti (consensus conferences)

Simpozioanele cetatenesti sunt intalniri publice pentru dezbaterea politicilor publice cu teme tehnice (de exemplu deseurile radioactive, poluarea, energia nucleara etc). Ele se desfasoara cu participarea activa a 10-15 persoane ne-experte (numite cateodata juriu sau panel) si un numar egal de experti. Expertii pot fi din discipline diferite si/sau scoli diferite din cadrul aceleiasi discipline. sus

Sondajele de opinie
Sondajul reprezinta un instrument de identificare a opiniilor unei anumite populatii prin
intervievarea unor persoane care constituie un esantion reprezentativ din populatia respectiva. sus

Sugestii in scris de la cetateni
Atat in situatiile in care o autoritate sau o institutie a administratiei publice locale doreste sa ii consulte pe cetateni inainte de a adopta o initiativa sau un proiect de hotarare, cat si atunci cand cetatenii doresc sa isi expuna punctele de vedere din proprie initiativa, o scrisoare insotita de documentatia aferenta poate fi un instrument foarte eficient. sus

Summitul cetatenilor (citizens summit)
Summitul cetatenilor (cunoscut si sub denumirea de 21st Century Town Hall Meeting) este o metoda de consultare initiata de organizatia americana AmericaSpeaks. Pentru prima oara organizata in America, acum este folosita pe o scara destul de larga in Europa – Marea Britanie, Danemarca, chiar si Romania (Primaria sectorului 1, Bucuresti). Summitul cetatenilor este o metoda de a stimula dezbaterea asupra unor probleme de interes public si de a evalua opinia publicului despre prioritati si posibile actiuni pe care trebuie sa le intreprinda administratia in diverse domenii. Avantajul acestei metode este ca poate gazdui un numar foarte mare de participanti (de la cateva sute pana la cateva mii), pe care ii implica intr-un dialog consistent. Astfel, metoda combina avantajele metodelor cantitative cu ale celor calitative. sus