Piata Universitatii mereu surprinzatoare

a

Am fost si eu in Piata Universitatii aseara impreuna cu o buna parte din fetele de la CeRe. Am avut parte de o supriza, una dintre surprizele pe care inca le am in Romania, si asta e un lucru bun. Dupa momentul Piata Universitatii 2012, nu credeam ca voi mai vedea atatia oameni in strada, desi aflati acolo din motive diferite. Daca nu ati aflat inca (si se pare ca daca nu erati pe facebook, realitatea tv sau digi24 ieri dupa amiaza, nu ati fi avut cum sa aflati), pe 1 septembrie incepand cu ora 17h00 au avut loc proteste cam peste tot in tara si in diaspora impotriva proiectului de lege propus de Guvern pentru inceperea exploatarii miniere de la Rosia Montana.

a

SAMSUNG

In Bucuresti s-a intamplat ceva ce nu credeam posibil: oamenii au ocupat bulevardul Magheru in zona dintre TNB si fantana de la Arhitectura, si nu era revelion si nici nu castigase nationala vreun meci. Cati am fost exact, nu stiu daca are importanta. Ca eram 3000, 4000 sau 5000, pentru mine e mai putin important. Ce e important e ca s-a mai aratat inca o data ca se poate, si ca se poate pasnic. Insa asta nu ar fi fost posibil fara un cumul de conditii si factori.

a

In primul rand, faptul ca o diversitate de grupuri s-au regasit in mesajul transmis de cei care se opun exploatarii de la RM. In PU s-au regasit si de data aceasta o multitudine de grupuri cu interese si ideologii divergente. Am vazut si anti-capitalistii dar si ultra-nationalistii si conservatorii. In mod normal, grupurile astea s-ar fi luat la harta. Dar RM are meritul de a avea un mesaj unificator si de a fi o cauza in care se regasesc si unii si altii. Unii pentru ca nu doresc “sa-si vanda tara”, altii pentru ca nu doresc ca “legislatia sa o faca corporatia” (parafrazez).

a

Stiam ca vor veni si unii si altii, dar sa nu ma duc pentru ca unii sau altii ar fi fost acolo mi s-a parut scuza perfecta pentru a nu face nimic. Public se stia ca e un protest impotriva exploatarii miniere de la RM, nu un protest comunist sau ultra-nationalist.

a

Mie personal, faptul ca grupuri atat de diferite se opun exploatarii mi se pare un castig. Ca o diversitate de voci face mai mult decat una. Adica nu mai poti sa spui ca numai unii de stanga sau de dreapta se opun exploatarii. E mai greu deja de pus etichete, desi multi tanjesc dupa etichete in neputinta de a intelege diversitatea. „Astia impotriva cui protesteaza de data asta? Ponta sau Basescu?”, sau, mirare si mai de ne-inteles pentru mine, „e impotriva exploatarii de la RM sau impotriva exploatarii gazelor de sist?. Cele doua cauze sunt foarte similare: o companie privata doreste exploatarea unor resurse prin metode cu impact de mediu considerabil. Cei de la RM s-au alaturat celor anti-fracturare inca de anul trecut. Poate ca mesajul impotriva exploatarii de la RM trebuie extins la toate exploatarile de acest fel, perfect valabil pentru anumite grupuri de oameni.

a

Pentru ca majoritatea – asa mi s-a parut mie – era acolo pentru ca nu era de acord cu impactul asupra mediului al mineritului cu cianuri. Chiar daca statul roman si-ar asuma exploatarea, pentru ei chiar si 2-4 miliarde de euro in `nspe ani la bugetul de stat nu justifica poluarea. Si nu ma refer neaparat la cei care spun ca RM e a urmasilor si nepotilor nostril, ci la cei pentru care aerul curat si apa curata nu au un pret. Si cred ca asta e logica pe care merg si protestele anti fracturare/gaze de sist. Oamenii nu sunt dispusi sa isi asume un risc de mediu la schimb pentru toti banii din lume. Poate ca e momentul sa invatam ca unele lucruri nu au un pret. Guvernele actuale si viitoare, din Romania si din orice parte a lumii, ar trebui sa plece de la aceasta premiza in deciziile si politicile lor (caci asta nu e o opinia locala, de Romania, incepe sa fie prezenta peste tot in lume).

a

2. In al doilea rand, a contat ca a existat un moment PU 2012, un precedent important, un moment de invatare a protestului, la fel ca tot ce a urmat dupa, seria de mici alte proteste si exercitiile de occupy si sit-in. Multi dintre cei din PU 2012 au fost activistii RM. Pe langa ei, multi altii, care au venit si acum. Oamenii deja stiau locul, stiau povestea protestului, cum reactioneaza si se misca jandarmii, cum e cu scandatul. Toate exercitiile anterioare in PU sau in spatiul public au contribuit la faptul ca oamenii s-au simtit confortabil in strada.

a

3. Nu in ultimul rand, reactia Jandarmeriei. Jandarmii au avut o reactie foarte inteligenta: nu au intervenit nici cand s-a umplut spatiul de la fantana, dar, cel mai important, nici atunci cand oamenii au rupt randurile si au ocupat Magheru. Probabil ca au avut tema de vacanta sa studieze PU 2012 sau Taksim, unde interventia fortelor de ordine nu a facut decat sa aduca opinia publica de partea protestatarilor. Pentru ca interventia lor, de instrument violent al puterii impotriva poporului, creeaza premisele perfecte pentru formarea unor „buni” si a unor „rai”, a unui „noi” impotriva „lor”. Ori oamenii vor fi intotdeauna impotriva manifestarii puterii guvernarii in mod violent. Totodata, ma gandesc ca daca eram doar cateva sute, poate ne-ar fi saltat, ceea ce era mai greu de facut cu cateva mii de oameni. Ori, asa cum spunea cineva, cei de acum vor sa arate ca ei nu sunt ca cei de dinaintea lor. Inclin sa cred ca aceasta ultima varianta e destul de valida, avand in vedere ca azi si Ponta si Antonescu au vorbit destul de mult despre proteste in termeni „onorabili” (vs. “mahalaua inepta” si „ciumpalacii” de anul trecut).

a

Totusi, daca am vazut inca o data ca se poate, ramane ceva ce mie mi se pare extrem de important, si pentru cauza RM dar si pentru viitor, ceva ce cred eu ca ne mai ramane de facut: sa nu mai fluturam cuvantul „politizare” de parca ne ard degetele. Nu inteleg logica lui. Nu intelegem toti ca protestul e un act politic? Si daca strigi “Jos telefonia mobila” sau „Opriti placile tectonice”, tot un gest politic este. Daca asta e o chestiune mai subtila si mai greu de inteles, in cazul de fata insa, este evident ca puterea de a opri proiectul e in mana unor politicieni, ca ne adresam unui guvern sau unui parlament. Ca in trecut cei care au facut jocul RMGC sunt tot politicieni. Cum sa protestezi non-politic? Cum sa nu strigi Jos Ponta, Jos Basescu?

a

Vad ca tot ce vine din zona „politic” e rau. Inteleg de unde ni se trage, dar fix asta trebuie sa schimbam. Sa ne includem in „politic”, ca sa nu zic chiar „politica”. Abia atunci vom ajunge sa schimbam cu adevarat ceva. Politica nu e a politicienilor, ea e a noastra. Sau asa ar trebui sa fie, daca nu am mai lasa ca politica sa fie o treaba de „politician”.

a

PS: o mica observatie despre „moda ecologista”: am auzit diversi oameni, unii chiar “analisti politici” spunand la TV (digi24 a avut un mic talk show in dimineata asta) ca e o moda printre tineri sa fii ecologist, pe un ton condescendent. De ce ar diminua asta importanta sau relevanta protestelor? De ce ar fi prezenta lor la protest mai putin legitima doar pentru ca e o moda? Mie mi s-ar parea cu atat mai importanta. O “moda” sociala ar trebui sa fie un element in plus de legitimitate.

a

Autor: Florina Presada

Leave a Reply