Consiliile consultative de cartier - participarea la luarea deciziilor

Date de contact ale initiatorului

Adresa: Bd. C.D. Loga, nr. 1, Timisoara
Telefon: 0256/408.348
Adresa E-mail: adrians@primariatm.ro
Fax: 0256/204.886

Factori interesati inclusi in procesul de consultare/participare

Consiliu Local, Grupuri de cetateni, ONG, Primarie, Instituţii publice – regii autonome, Poliţia de proximitate, Agenţia Sanitar-Veterinară

Parteneri in cadrul proiectului

Parteneri au fost, în diverse faze ale proiectului, organizaţii neguvernamentale din Timişoara - Centrul Euroregional pentru Democraţie, Asociaţia Pro Democraţia, AID-ONG, Fundaţia Vest pentru Jurnalism. Prin intermediul acestor asociaţii au fost derulate campanii mediatice, dar şi conferinţe şi seminarii internaţionale prin care au fost promovate consiliile de cartier şi democraţia participativă, şi au fost organizate cursuri de instruire pe linia participării la procesul decizional pentru membri ai consiliilor de cartier.

Beneficiarii proiectului

Beneficiarii proiectului sunt locuitorii oraşului Timişoara

Durata proiectului

Proiectul se desfăşoară începând cu anul 2003

Numele proiectului

Consiliile consultative de cartier - participarea la luarea deciziilor

Scop si obiective

Obiectivele proiectului au fost stabilite o dată cu realizarea regulamentului orientativ de funcţionare, supus aprobării Consiliului Local Timişoara în anul 2003. În acest act normativ se prevede faptul că se intenţionează construirea unui dialog eficient între cetăţeni şi administraţie, prin intermediul consiliilor consultative. Comunicarea în acest mod avea să ducă la rezolvarea concretă a multiplelor şi diverselor probleme din cartiere. Totodată, ca şi obiectiv, se stabilea creşterea gradului de implicare a cetăţeanului atât la nivelul procesului decizional, cât şi în organizarea de evenimente în cartiere.Se urmarea astfel atragerea cetatenilor în a participa direct ca membri în consiliu la dialogul cu reprezentanţii administraţiei.

Operaţional, prin crearea consiliilor consultative s-a urmărit creşterea gradului de informare a cetăţeanului din cartier asupra lucrărilor ce urmau să se execute în zona sa de interes. Totodată, reprezentanţii municipalităţii prezenţi la întâlnirile cu cetăţenii preiau de la aceştia propunerile lor cu privire la cum trebuie să arate o anumită stradă, un anumit loc de joacă, un anumit parc etc, încercând să le coreleze cu planurile municipalităţii,tinand insa cont si de costuri. De asemenea, atât strategic, cât şi operaţional, s-a mai urmărit creşterea nivelului de coeziune socială la nivelul comunităţilor. Prin participarea cetăţenilor din diverse categorii sociale, de vârstă, profesionale, la întâlnirile din cartiere sau la organizarea şi derularea evenimentelor proprii în cartiere, oamenii se cunosc între ei, fac schimb de idei şi păreri, socializează şi dezvoltă relaţii interpersonale. Beneficiile pe termen lung se pot vedea în crearea de noi proiecte care să le aducă îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Problema abordata si context

Problema care necesita rezolvare era lipsa unei comunicări directe structurate a administraţiei locale cu cetăţenii din cartiere. Multitudinea de sesizări referitoare la infrastructură, spaţii verzi, iluminat public, transport în comun, necesita gruparea periodică a acestora în funcţie de priorităţi în vederea includerii în listele anuale de investiţii ale municipalităţii. Consultarea cetăţenilor prin intermediul consiliilor consultative se impunea şi în vederea constituirii unor puncte de vedere unitare, reprezentative. Au apărut situaţii în care locuitorii din cartiere îşi exprimau păreri contrare referitoare la unele proiecte pentru zona lor (gen amenajarea unui parc sau loc de joacă pentru copii).

Metode de consultare/participare publica

Metodele şi instrumentele utilizate ţin de logistica administraţiei locale. Şedinţele consiliilor de cartier au avut loc în spaţiile administrate de municipalitate – respectiv în şcoli din cartiere sau la sediul Primăriei Timişoara. Cele mai importante întâlniri (cele de constituire a consiliilor, întâlnirile trimestriale cu conducerea Primăriei, unele dezbateri publice) şi evenimentele din cartiere au fost filmate şi sunt arhivate pe suport electronic (CD sau DVD). Comunicarea cu reprezentanţii cetăţenilor s-a realizat direct, prin poştă, telefonic sau prin intermediul internetului. Pe site-ul Primăriei există o rubrică specială – denumită „Democraţie participativă” - destinată atât activităţii fiecărui consiliu de cartier (cu prezentarea unor comunicate de presă şi imagini din timpul întâlnirilor), cât şi prezentării dezbaterilor publice (anunţurile dezbaterilor, procesele-verbale ale discuţiilor). Fiecare viitor membru al unui consiliu de cartier depune o cerere de înscriere la Primăria Timişoara, care conţine datele sale personale, informaţii despre locurile de muncă, date de contact şi exprimarea intenţiei de a face parte dintr-un anumit consiliu. Cererile de înscriere sunt centralizate la Biroul Relaţii Publice şi există o bază de date electronică cu membrii consiliului şi informaţiile de contact ale acestora. Baza de date este folosită în principal la trimiterea prin poştă a invitaţiilor de participare la întâlniri. La finalul fiecărei şedinţe se întocmesc de către preşedinţii şi secretarii consiliilor (aleşi prin vot direct de către cetăţeni) procese-verbale cu toate discuţiile care au loc. Aceste documente se întocmesc în dublu exemplar, se păstrează de către preşedintele consiliului şi se transmit Biroului Relaţii Publice, unde se centralizează. De asemenea, funcţionarul responsabil de relaţia cu consiliile de cartier păstrează evidenţa corespondenţei cu compartimentele de specialitate din Primărie şi reprezentanţii cetăţenilor.

Descrierea proiectului

Planificarea procesului a început o dată cu vizita efectuată în anul 2003 de către o delegaţie a Primăriei Timişoara la Mulhouse, de unde s-a preluat modelul organizării consiliilor consultative. Resursele umane implicate în proiect au fost funcţionari din cadrul Biroului Relaţii Publice, dar şi din departamente de specialitate sau servicii publice ale municipalităţii, prin participarea la întâlnirile din cartiere, întocmirea răspunsurilor la solicitări şi implicarea în rezolvarea problemelor. Financiar, a fost aleasă soluţia alocării de fonduri în funcţie de proiectele specifice în fiecare cartier în parte sau, în anumite cazuri, pe proiecte care includeau mai multe cartiere (proiecte ample de infrastructură).

Dacă, la Mulhouse, fiecare consiliu consultativ de cartier are alocată o sumă anuală, care se cheltuieşte în funcţie de necesităţile din cartier şi priorităţile stabilite de cetăţeni, la Timişoara legislaţia în vigoare nu permite o asemenea abordare. Sumele de bani pot fi alocate prin bugetul local în urma unor proiecte concrete fie ale administraţiei, fie ale consiliilor de cartier (proiecte culturale) prin intermediul unor asociaţii sau instituţii, având în vedere că organizaţiile cetăţeneşti nu au personalitate juridică.

De-a lungul funcţionării consiliilor consultative de cartier, până în prezent, s-au realizat peste 100 de întâlniri cu cetăţenii la şcolile din cartier, unde au fost prezenţi, alături de consiliile de cartier, cetăţeni din zonă interesaţi de problemele discutate. Au fost invitaţi şi au dat lămuriri locuitorilor despre problemele ridicate primarul Gheorghe Ciuhandu, viceprimarii, directori şi funcţionari din cadrul Direcţiilor Edilitară, de Urbanism, Patrimoniu, Direcţiei de Dezvoltare, Direcţiei Comunicare, Centrului de Asistenţă Socială, Poliţiei Comunitare, Poliţiei de proximitate.

S-au făcut prezentări cetăţenilor în cartiere legate de proiecte concrete ale municipalităţii: lucrări la drumuri şi canalizare, construirea unor pieţe noi, reabilitarea blocurilor vechi şi a clădirilor istorice, îmbunătăţirea calităţii spaţiului urban.

Au fost centralizate de Biroul Relaţii Publice şi s-au dat răspunsuri la peste 200 de propuneri ale consiliilor consultative cu privire la probleme identificate în zonele pe care le reprezintă. Au fost trimise sute de invitaţii de către Biroul Relaţii Publice spre membrii consiliilor, vizând participarea la întâlnirile publice. S-au organizat între 10 şi 15 dezbateri publice anual unde, ocazional, în funcţie de temele discutate, au fost prezenţi reprezentanţii cetăţenilor din cartiere.

S-au derulat până la mijlocul anului 2008 opt întâlniri trimestriale/anuale între conducerea Primăriei şi consilii, pentru evaluarea programelor investiţionale.

A fost purtată corespondenţă telefonică şi prin poşta electronică, discuţii la sediul municipalităţii, între funcţionarul desemnat pentru relaţia cu consiliile şi reprezentanţii acestora, în urma cărora cetăţenii au fost informaţi direct cu privire la stadiul unor lucrări tehnice în cartiere.

S-au derulat două sărbători de cartier în 2006 şi şase în 2007, în organizarea şi mediatizarea lor fiind implicată Primăria, Casa de Cultură şi Consiliul Local Timişoara.

Au fost tipărite şi distribuite două ediţii din broşura informativă „Consiliul de cartier”. S-au organizat conferinţe de presă unde s-au prezentat rezultatele activităţii organizaţiilor de cetăţeni. S-au publicat zeci de comunicate de presă referitoare la întâlnirile consiliilor şi rezultatele acestora, precum şi zeci de articole în publicaţia lunară a Primăriei Timişoara, „Monitorul”. Membri ai consiliilor şi funcţionari din Primărie au fost invitaţi la emisiuni radio şi TV unde şi-au prezentat proiectul. O televiziune locală şi un ziar local au derulat în 2006 o campanie de informare asupra specificului problemelor din cartiere, în emisiunile săptămânale de-a lungul celor patru luni ale proiectului şi în articolele publicate fiind invitaţi să îşi exprime opiniile reprezentanţii cetăţenilor şi ai Primăriei. S-au realizat de către Primărie fotografii şi filme ale evenimentelor organizate de cetăţeni în cartiere.

Ca urmare a consultării cetăţenilor, au fost realizate o serie de lucrări de infrastructură şi de amenajare a spaţiilor verzi în cartiere, dar şi lucrări majore de investiţii. Spre ex. în anul 2008, la propunerea şi/sau cu consultarea consiliilor de cartier s-au realizat: pe partea de mediu, proiecte şi lucrări în valoare de 400.000 de euro (studii economice pentru amenajarea de locuri de joacă, spaţii verzi şi parcări ecologice, ecologizarea unor lacuri, modernizarea unor parcuri); pe partea de drumuri - reparaţii capitale în trei cartiere rezidenţiale, au fost modernizate bulevarde şi străzi din cartiere, valoarea investiţiilor fiind de 2.750.000 de euro; în patru cartiere au fost continuate lucrările la reţelele de apă şi canalizare, valoarea totală a acestora fiind de 2.250.000 de euro. S-au efectuat studii pentru extinderea a două reţele de mijloace de transport în comun, cu suma de 28.500 de euro. Au fost realizate lucrări de reparaţii la trei lăcaşe de cult şi au fost susţinute financiar opt sărbători ale cartierelor, suma totală investită de municipalitate ridicându-se pe această latură de cultură-social la 80.000 de euro. În bugetul pentru anul 2008 au fost prevăzuţi 1.500.000 de euro pentru studii şi lucrări de renovare a clădirilor din cartierele istorice ale oraşului, studii privind reabilitarea urbană a zonelor istorice şi reconstrucţia şi modernizarea uneia dintre cele mai mari pieţe agroalimentare ale oraşului, proiecte derulate de asemenea cu informarea/consultarea consiliilor consultative de cartier.

Rezultate ale campaniei

Îmbunătăţirile obţinute se reflectă în organizarea mai eficientă a întâlnirilor din cartiere. Acestea se desfăşoară pe marginea unor subiecte clar delimitate, pentru a permite abordarea detaliată a temelor discutate. Comunicarea interpersonală între reprezentanţii consiliilor şi cei ai Biroului Relaţii Publice din Primărie s-a îmbunătăţit de asemenea, observându-se în urma acestui tip de comunicare rezultate concrete în cartiere, din punct de vedere al îmbunătăţirii infrastructurii şi al punerii în practică a propunerilor lansate de consiliile de cartier. De asemenea, a fost îmbunătăţită comunicarea dintre membrii consiliilor, acest lucru regăsindu-se în modul în care ei au reuşit să implementeze proiecte concrete cum sunt cele legate de organizarea evenimentelor proprii anuale în cartiere.
Rezultatele proiectului se exprimă în lucrări de investiţii concrete realizate în cartiere, la propunerile cetăţenilor. Aşa cum menţionam şi în partea de descriere a procesului, s-au amenajat parcuri, terenuri de sport şi locuri de joacă, s-au forat fântâni publice, au fost iluminate ornamental lăcaşuri de cult, s-au amenajat drumuri şi s-au introdus reţele de apă şi canalizare, s-au modificat trasee ale unor mijloace de transport, toate aceste lucruri în concordanţă cu propunerile venite din partea cetăţenilor. Rezultatele se regăsesc şi în succesul obţinut în cartiere de evenimentele anuale dedicate locuitorilor zonelor respective.

Obstacole

Pe parcursul derulării proiectului au fost întâmpinate şi obstacole, legate de modul de organizare a întâlnirilor în cartiere – la început, acestea se desfăşurau fără o tematică anume, nefiind posibilă o abordare eficientă a problemelor. Pe de altă parte, un număr prea redus sau prea mare de cetăţeni prezenţi împiedicau desfăşurarea în condiţii bune a şedinţei respective. Multitudinea de probleme supuse rezolvării făcea ca şi în interiorul Primăriei comunicarea să fie uneori dificil de realizat. Obstacolele au fost abordate pe ideea concentrării asupra unor tematici anume şi a preluării şi încercării de rezolvare a aspectelor sesizate pe segmente şi în etape, cu implicarea celor direct responsabili de chestiunile respective (inclusiv regii autonome şi societăţi subordonate Consiliului Local).

Lectii invatate

Una din lecţiile învăţate din proiect este faptul că doar o comunicare adecvată între administraţie şi cetăţeni ca reprezentanţi ai consiliului de cartier, pe de o parte, şi între consiliul de cartier şi cetăţenii pe care îi reprezintă, pe de altă parte, poate duce la rezolvarea unor probleme din comunitate şi chiar a conflictelor apărute. Apoi, colaborarea cu societatea civilă este esenţială în mediatizarea activităţii consiliilor, dar şi în conştientizarea acestora asupra rolului pe care îl au de jucat. Nu în ultimul rând, interesul mass-media asupra problematicii consiliilor trebuie stimulat permanent, pentru a dezvolta o imagine corespunzătoare a activităţii reprezentanţilor cetăţenilor în cartiere.

Alte informatii relevante

Consiliile consultative de cartier (C.C.C.) s-au înfiinţat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, precum şi în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 195/2003. Regulamentul orientativ de funcţionare şi organizare a consiliilor consultative de cartier este prevăzut în anexa la Hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 29 din 2005.
Conform ultimei reglementări menţionate, pate fi membru al consiliului consultativ de cartier orice cetăţean cu domiciliul în municipiul Timişoara, având domiciliul şi/sau locul de muncă în zona pentru care optează, cu vârsta minimă de 18 ani, care îşi exprimă dorinţa de a face parte, ca voluntar, dintr-un consiliu.
Fiecare C.C.C. este format din minim 7 persoane, cetăţeni care şi-au manifestat dorinţa să dezbată împreună diversele aspecte ale vieţii colective (reprezentanţi din învăţământ, sănătate, cultură, servicii şi comerţ, asociaţiile de proprietari etc). C.C.C. îşi stabilesc, în funcţie de propriile realităţi, numărul membrilor, cunoscând că limita care nu trebuie depăşită pentru a asigura o funcţionare satisfăcătoare a consiliului este de 50 de membri. Selecţia membrilor se face în cadrul şedinţei de constituire, având în vedere C.V.- ul, pe baza votului majorităţii celor prezenţi. Şedinţa de constituire este condusă de un reprezentant al administraţiei locale, care prezintă prevederile regulamentului de funcţionare, espectiv aspectele practice ale modului de funcţionare a consiliilor consultative de cartier.
Mandatul membrilor C.C.C. este de trei ani. C.C.C. îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data la care se constituie consiliul nou ales.
C.C.C. are un birou alcătuit din 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar care organizează activitatea consiliului. Dacă C.C.C. are mai mult de şapte membri, biroul care organizează activitatea poate avea un preşedinte şi până la trei vicepreşedinţi, respectiv secretari. Pentru a favoriza dezbaterile, în cadrul C.C.C. pot fi constituite grupuri tematice de lucru. Nu pot face parte din C.C.C. consilierii locali şi funcţionarii publici angajaţi ai Primăriei Municipiului Timişoara.
C.C.C. se reunesc cel puţin trimestrial, în spaţiile puse la dispoziţie prin grija Primăriei, în general în şcolile din cartiere. Prezenţa membrilor C.C.C. la şedinţe este obligatorie. Absenţa nemotivată de la 3 şedinţe consecutive conduce la înlocuirea persoanei în cauză cu un alt voluntar de pe Lista membrilor supleanţi. În cadrul C.C.C., hotărârile se iau prin vot deschis, în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie. Pentru luarea unei hotărâri este necesară majoritatea voturilor membrilor prezenţi.
C.C.C. este convocat de preşedinte cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţei. Convocarea se poate face în scris, prin intermediul poştei, telefonic, cu ajutorul mass-media sau al altor mijloace de publicitate, cu sprijinul reprezentanţilor Primăriei. Convocarea este însoţită de ordinea de zi a şedinţei. Ordinea de zi este stabilită de biroul C.C.C. pe baza propunerilor reţinute la precedenta şedinţă a C.C.C.
Membri C.C.C. sunt voluntari, nu beneficiază de retribuţie şi nici de alte facilităţi (abonament R.A.T.T., legitimaţii etc.). Ei lucrează numai pentru binele comunităţii şi sunt implicaţi în procesul de luare a deciziilor, sunt cei care încurajează iniţiativa locală şi promovează propunerile cartierului pentru a se materializa prin hotărâre de Consiliu Local.
Şedinţele C.C.C., conduse de preşedinte, sunt publice. Procesul-verbal al şedinţei C.C.C. este redactat de secretar, semnat de preşedinte şi prezentat membrilor consiliului cu ocazia următoarei şedinţe. De asemenea, este transmis reprezentanţilor Primăriei, în termen de cinci zile de la desfăşurarea şedinţei. Procesele-verbale sunt accesibile oricărei persoane care le solicită.
Pentru a favoriza colaborarea între C.C.C. este creat un Grup de Legătură permanent. Fiecare C.C.C. îşi desemnează doi dintre membri să-l reprezinte în Grupul de Legătură. Fiecare delegat este ales pentru aceeaşi perioadă ca şi membrii C.C.C. (3 ani). Grupul de Legătură se reuneşte de trei ori pe an, la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul anului, în prezenţa Primarului Municipiului Timişoara, pentru a discuta despre activitatea C.C.C., dacă este cazul pentru a propune modificări în funcţionarea C.C.C, şi pentru a evalua stadiul investiţiilor propuse anual către municipalitate pentru fiecare cartier în parte. Propunerile, sugestiile şi sesizările C.C.C. sunt analizate de compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. Aceste informaţii vor fi folosite la luarea deciziilor privind viaţa comunităţii.
Consiliul Local Timişoara a hotărât că fiecărui Consiliu Consultativ de Cartier i se vor aronda între 1-3 consilieri locali, în funcţie de mărimea C.C.C. Arondarea se va face printr-o hotărâre separată a Consiliului Local.
C.C.C. pot colabora şi cu alte organisme, organizaţii, asociaţii şi fundaţii, în realizarea obiectivelor pe care şi le propun.

+ vezi toate