Adresa: str. Sfinţii Voievozi nr. 55, sector 1, Bucureşti
Telefon: 021 212 31 26/7
Adresa E-mail: office@ipp.ro
Fax: 021 212 31 08
Consiliu Local
Partener: CENTRAS - Centrul de Asistenţă pentru Organizatii Neguvernamentale
Beneficiari direcţi: 1. ONG-urile şi presa locală, ai căror reprezentanţi au participat la activităţile propuse în proiect
2. 400 de consilieri locali, subiecţi ai monitorizării
Beneficiari indirecţi: toate ONG-urile, jurnaliştii şi cetăţenii activi interesaţi de performanţa aleşilor locali
Aprilie 2008-Decembrie 2008 (9 luni)
Ei trebuie să lucreze pentru tine - Învaţă cum să evaluezi consilierii din localitatea ta
Scop: întărirea responsabilităţii aleşilor locali faţă de comunitate.
Obiective: 1.dezvoltarea în rândul comunitării locale a practicii de monitorizare şi supraveghere a activităţii consilierilor locali
2.responsabilizarea aleşilor locali prin exercitarea unei presiuni externe asupra acestora, anume din partea societăţii civile
Cetăţenii nu cunosc mecanismele prin care ei pot supraveghea activitatea întreprinsă de un consilier local. Mai mult, ei sunt din ce în ce mai dezinteresaţi de viaţa politică şi de deciziile ce se adoptă pe scena politică, decizii care îi afectează prioritar.
De aceea, aleşii locali au înţeles că au putere deplină şi că pot adopta orice decizie doresc, chiar dacă pe ei nu-i afectează uneori. Siguranţa pe care le-o oferă funcţia face ca performanţa în activitatea întreprinsă de ei să scadă tot mai mult. Cetăţeanul trebuie să aibă încredere că poate influenţa procesul decizional atât timp cât are la îndemână instrumentele necesare.
În principal, am folosit cereri de informaţii de interes public întocmite pe baza Legii nr. 544/2001. Am adresat astfel de cereri primăriilor din 20 de localităţi din ţară, selectate anterior pe criteriul reprezentativităţii geografice. Categoriile de informaţii solicitate acoperă perioada iulie 2004-decembrie 2007, după cum urmează: numele şi apartenenţa politică a fiecărui consilier local, comisia în care fiecare consilier local a activat, numărul de şedinţe ale Consiliului Local la care fiecare a participat, numărul de iniţiative de proiecte de hotărâre ale fiecărui consilier, numărul de deplasări externe ale fiecărui consilier. Aceste date au fost analizate atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ iar rezultatul s-a concretizat în rapoarte locale de monitorizare.
În primă fază, am transmis cereri de informaţii de interes public către 20 de primării din ţară, selectate pe criteriul geografic (Alexandria, Vaslui, Râmnicu Vâlcea, Roman, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Buzău, Drobeta Turnu Severin, Focşani, Miercurea Ciuc, Reşiţa, Satu MAre, Suceava, Târgu Mureş, Zalău, Câmpulung, Hunedoara, Turda, Mangalia, LUgoj). Următorul pas a constat în redactarea în funcţie de informaţiile primite (unele primării au fost acţionate în instanţă pentru refuzul de a furniza informaţiile solicitate) a rapoartelor locale de monitorizare. Aceste rapoarte au fost diseminate în cadrul comunităţii prin intermediul unor conferinţe de presă locale. Pentru ca rezultatul proiectului să fie vizibil am organizat un training de instruire privind accesul cetăţenilor la informaţii de interes public adresat jurnaliştilor şi ONGiştilor. În urma deprinderii cu practica solicitării de informaţii publice, participanţii au reiterat modelul Institutului de monitorizare a aleşilor locali din localitatea unde activează. PArtenerul în acest proiect, CENTRAS, a organizat dezbateri locale pentru ca participanţii să-şi facă public propriul raport de monitorizare.
Comunitatea locală a conştientizat cât de important este ca aleşii locali să fie supravegheaţi şi monitorizaţi în activitatea pe care o desfăşoară în interes public. Cetăţeanul a înţeles că este spre binele comunităţii ca el să-şi manifeste preocuparea faţă de conducerea locală şi de asemenea să se implice în procesul decizional. Cetăţeanul a înţeles că are putere să influenţeze adoptarea deciziei. Doar presiunea exercitată din partea cetăţenilor asupra aleşilor locali îi va face pe aceştia din urmă să devină (mai) responsabili vizavi de activitatea profesională pe care o întreprind conform funcţiei deţinute.
Un obstacol major constă în interpretarea defectuoasă pe care autorităţile şi instituţiile publice o fac în legătură cu dreptul fiecărui cetăţean de a accesa în mod liber informaţii de interes public. De multe ori, primăriile au fost acţionate în instanţă pentru nefurnizarea informaţiilor solicitate, moment în care şi-au reconsiderat atitudinea. În cadrul acestui proiect, lipsa informaţiilor a condus la imposibilitatea redactării analizei şi a raportului de monitorizare în cazul unei primării de municipiu.
Pe de altă parte, managementul datelor în cadrul unor instituţii publice este deficient astfel că în anumite cazuri, informaţiile primite au putut cu greu fi interpretate.
Ca metodologie, proiectul a răspuns exigenţelor obiectivului propus.