home
Doneaza Online!
Depozitele CeRe
Intra in cont
Intra in cont si poti participa la site-ul CeRe
Nu ai cont?
Newsletter CeRe
Sunt de acord sa primesc mailuri CeRe

Bugetare participativă la București?

sâmbătă, 14 octombrie 2017

În luna august 2017 Consiliul General al Municipiului București a aprobat o Hotărâre prin care decide începerea unui proces de bugetare participativă. Practic, Consiliul dorește ca suma de 4 milioane Euro din bugetul Bucureștiului pentru 2018 să fie cheltuită pentru proiecte propuse de cetățeni. Foarte repede de la aprobarea hotărârii, pe 16 septembrie, a început campania “Propune pentru București”.

Design-ul procesului de bugetare participativă este unul simplu:

  • Între 18 septembrie și 6 octombrie cetățenii își pot trimite online propunerile de proiecte;
  • O comisie de evaluare formată din experți din cadrul primăriei le selectează ideile de proiecte eligibile;
  • Lista proiectelor eligibile este supusă votului publicului, vot de pe urma căruia reies cele 20 de proiecte ce vor fi implementate de PMB din bugetul pe anul 2018.

Regulamentul procesului poate fi citit aici: http://propunepentrubucuresti.pmb.ro/pages/regulament

Bugetare participativă

“PB (participatory budgeting) is a better way to manage public money. It deepens democracy, builds stronger communities, and makes public budgets more equitable and effective.” – Organizing for Participatory Budgeting.

Văzând designul procesului la București, prin comparație cu fraza de mai sus, pare că ceva nu e în regulă. Concursul imaginat la primăria capitalei, nu are cum să conducă nici către comunități mai puternice, nici către un buget mai echitabil și mai eficient. Nici către consolidarea democrației sau către un management mai bun al banilor publici.

Ca să nu rămânem doar cu gustul amar, ci să și învățăm ceva, încercăm să comparăm concursul “Propune pentru București” cu un proces de bugetare participativă așa cum este el descris în “A Guide for Officials & Staff Interested in Starting PB” – referință teoretică aleasă printr-o simplă căutare pe internet.

 

Etapele procesului de BP A Guide for Officials & Staff Interested in Starting PB Propune pentru București
Planificare Educarea factorilor de decizie
Implicarea partenerilor din comunitate
Identificarea finanțării și a personalului implicat în desfășurarea BP
Anunțarea aprobării procesului de BP
Nu știm în ce a constat planificarea BP. Ce știm este că nu au fost implicate sau consultate organizații sau grupuri de cetățeni. Dacă au fost, atunci aceste consultări au fost complet lipsite de transparență. Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea procesului de BP a fost făcut public cu 5 zile înainte de votul consiliului și nu a fost supus dezbaterii publice, nici măcar în sensul minimal prevăzut de Legea 52/2003.
Design Formarea unui comitet (Steering Committee) din care fac parte reprezentanți ai comunității și ai organizațiilor neguvernamentale
Elaborarea unui regulamentului pentru BP
Programarea evenimentelor de colectare a ideilor
Recrutarea si instruirea facilitatorilor si a lucratorilor comunitari (outreach workers)

Nu există un comitet de organizare, procesul este condus exclusiv de către funcționari din primărie. Nu există nici măcar un partener neguvernamental.
Există un regulament care oferă informații despre proces.
Nu sunt planificate evenimente pentru colectarea ideilor. Înscrierea ideilor se face exclusiv online.
Nu există (sau nu știm să existe) facilitatori sau alte persoane care să asigure implicarea comunității, sau o echipă instruită și pregătită pentru coordonarea unui astfel de proces.

Colectarea ideilor În cadrul unor întâlniri comunitare, locuitorii și alți factori intereți, învață despre bugetare participativă, discută despe nevoile comunității și generează idei de proiecte;
Locuitorii pot propune idei și online
În cadrul întâlnirilor, unii locuitori se oferă voluntar să devină “delegați” pentru a transforma ideile în propuneri de proiecte.

Locuitorii Bucureștiului (individual) depun propuneri de  proiecte online, prin intermediul platformei “Propune pentru București”.

O comisie de evaluare, formată din reprezentanţi/specialişti ai Municipalităţii evaluează propunerile și stabilește care dintre acestea sunt eligibile.

Nu există întâlniri comunitare sau alte tipuri de deliberări. Nu există sprijin pentru redactarea propunerilor de proiecte.

Nu există vreun proces de facilitare care să sprijine implicarea grupurilor mai puțin pregătite să depună idei de proiecte.

Dezvoltarea propunerilor de proiecte Delegații cetățenilor trec printr-un proces de orientare, apoi participă la mai multe întâlniri unde transformă ideile comunității în proiecte. Aici primesc sprijin de la experți și angajați ai primăriei.
Votul

Delegații prezintă proiectele dezvoltate în cadrul unor evenimente de tip târg sau expoziție.

Locuitorii votează proiectele preferate, în diferite locuri în comunitate.
Bucureștenii votează proiectele preferate (din lista celor eligibile) pe platforma www.propunepetrubucuresti.ro
Evaluare Participanții, alături de cercetători, evaluează procesul și identifică îmbunătățiri pentru anul următor. Regulementul sau Hotărârea Consiliului General nu prevede o etapă de evaluare care să conducă la îmbunătățiri ale procesului pentru anii următori.
Implementare Municipalitatea implementează proiectele câștigătoare, iar participanții monitorizează implementarea. Primăria Municipiului București își asumă implementarea proiectelor câștigătoare.

 

Pentru a concluziona, punem accentul pe trei lipsuri majore:

  • Lipsa de implicare a partenerilor din comunitate (organizații neguvernamentale, grupuri de cetățeni din cartiere, comunități de interese). Propune pentru București a fost planificat și este implementat în afara oricărui parteneriat, fără niciun fel de participare a unor actori care ar putea să ajute la aderența procesului în comunitate. Practic, Propune pentru București a fost gândit în birourile primăriei, fără niciun fel de implicare a actorilor interesați și așa este și implementat.
  • Lipsa totală a componentei deliberative și a preocupării pentru coagularea comunităților. Propune pentru București nu încurajează niciun fel de discuții în comunități cu privire la nevoile acestora și la proiectele necesare. Nu există niciun fel de facilitare care să conducă la proiecte gândite și agreate de comunitate. Pur și simplu, persoane din comunitate pot propune proiecte după cum consideră fiecare potrivit. De altfel, propunerile pot fi primite numai de la indivizi, nu și de la grupuri organizate. Rămâne de văzut ce va face PMB dacă vor fi câștigătoare două sau mai multe proiecte asemănătoare  în același cartier.
  • Lipsa de preocupare pentru o distribuție echitabilă a resurselor. Propune pentru București lasă la voia întâmplării geografia proiectelor sau grupurile țintă ale acestora. Literatura citată vorbește despre rolul comitetului de conducere: “un comitet incluziv ar trebui să implice parteneri comunitari cheie care pot să legitimeze procesul și să încurajeze implicarea unor grupuri diverse, în special a acelor care e mai puțin probabil să participe: tineri, imigranți, comunități sărace, comunități minoritare”. Aceeași referință vorbește despre “community outreach” și “outreach workers” care, practic, merg către comunități și asigură participarea inclusiv a acelora care, în general, își fac vocea mai puțin auzită. Lipsa acestor facilitatori comunitari și lipsa sprijinului pentru persoane care poate că nu au capacitatea de a formula propuneri de proiecte, va conduce către o distribuție inechitabilă a resurselor. 

Din cele de mai sus reiese că “Propune pentru București” nu este doar un proces de bugetare participativă simplificat, ci este un concurs care mai degrabă compromite idea de bugetare participativă. Este un simplu concurs de idei de proiecte, organizat într-un grup destul de restrâns, idei filtrate de experții din primărie și votate de un public la fel de restrâns. Seamănă prea mult cu concursul pentru cea mai frumoasă fațată, organizat de Primăria Municipiului București în prima parte a anului 2017.

În final, vrem să apreciem totuși meritele celor 151 de cetățeni care au consumat timp și energie să transmită propuneri de proiect în cadrul concursului Propune pentru București. Este o listă lungă de idei, probabil cele mai multe idei bune pentru oraș: http://propunepentrubucuresti.pmb.ro/lista-proiecte.  

Bugetare participativă în România?

Modelul bucureștean de bugetare participativă, compromis prin lipsa unor elemente esențiale, așa cum arătăm mai sus, nu a fost inventat la București. Primăria Municipiului București, copiază metodologia defectuoasă pusă în practică la Cluj: https://bugetareparticipativa.ro/despre-bugetare-participativa/. Singura diferență între metodologia Clujului și cea a Bucureștiului constă în faptul că Regulamentul de la Cluj menționează organizarea unor “ateliere participative”. Însă din descrierea procesului, așa cum apare aceasta pe site, nu este clar dacă chiar vor fi organizate, de către cine, când și cu ce scop.

Modelul amenință și Timișoara: http://www.digi24.ro/emisiuni-regionale/vocile-banatului-bugetul-participativ-dupa-modelul-de-la-cluj-propus-la-timisoara-794039. Din articolele pe care le-am găsit despre propunerea făcută de un Consilier Local, reiese că avem de-a face cu același proces simplist, lipsit de deliberare și bazat exclusiv pe propuneri on-line venite de la cetățeni.

Din păcate, o idee bună, pusă în practică prost, se propagă cu viteză. Procesul de bugetare participativă pus în practică prost, nu face decât să compromită ideea de implicare a cetățenilor în felul în care sunt distribuite resursele unei comunități. Un proces de bugetare participativă profesionist și onest nu este simplu și nici ieftin de organizat. Există însă multe resurse, atât literatură, cât și oameni, care pot fi accesate de către Primarii care doresc un proces de bugetare participativă onest și bine organizat.

Oana Preda
Director Executiv
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

RSS . © CeRe 2008-2012    Termeni si conditii     Politica de securitate