home
Doneaza Online!
Depozitele CeRe
Intra in cont
Intra in cont si poti participa la site-ul CeRe
Nu ai cont?
Newsletter CeRe
Sunt de acord sa primesc mailuri CeRe

Clarificările AMPOSDRU la cererea de proiecte 6.1 Dezvoltarea economiei sociale contravin principiilor europene ale economiei sociale

modificat joi, 07 august 2014

NU toate societățile comerciale POT FI ELIGIBILE CA PARTE A ECONOMIEI SOCIALE – principalul argument fiind că acestea in general nu isi limiteaza distributia profitului catre actionari pentru a favoriza un scop social.

Clarificările publicate de AMPOSDRU la Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice nr. 168 "Dezvoltarea economiei sociale" în data de 24 iulie 2014 indică ÎNTREPRINDEREA IMPLICATĂ ÎN ECONOMIA SOCIALĂ drept:

  1. orice societate comercială deținută și controlată integral sau parțial (acționariat peste 50%) de organizații ale economiei sociale (asociații, fundații, cooperative, case de ajutor reciproc ale salariaților și pensionarilor) SAU
  2. orice întreprindere mare sau de tip IMM (micro, mică sau mijlocie) conform legislației naționale în vigoare, care poate dovedi, conform obiectului de activitate că funcționează pe piață inclusiv în domeniul social, prin realizarea a cel puțin una din următoarele activități: furnizarea de servicii sociale, furnizarea de servicii de sănătate, furnizarea de servicii de educație, asigurarea de locuri de muncă pentru persoane apartinând grupurilor vulnerabile.

Definiția dată în Clarificări contravine principiilor promovate la nivel european. Astfel, pentru a fi inclusă în economia socială o entitate trebuie să poată asigura respectarea principiilor economiei sociale așa cum sunt ele stipulate în Carta Europeană a economiei sociale (în documente ale Comisiei Europene - comunicări, rapoarte, inițiative și recomandări și în rezoluții ale Parlamentului European), adică să aibă:

O dimensiune socială:

  1. un scop explicit vizând interesul general;
  2. o inițiativă privată (colectivă, a unui grup de cetățeni);
  3. o redistribuire limitată a profitului (reinvestirea a celei mari marți a profitului/excedentului);

O dimensiune participativă:

  1. un grad ridicat de autonomie față de sectorul public (instituții, autorități);
  2. un proces de decizie care nu este bazat pe proprietatea capitalului (1 om/membru=1vot);
  3. o abordare participativa cu implicarea diverselor părți afectate în activitate (lucrători salariați, utilizatori, voluntari, autorități publice locale, etc).

În condițiile date, eligibilitatea societăților comerciale care nu sunt controlate de entități fără scop lucrativ sau cooperative rămâne îndoielnică. O astfel de distorsiune a conceptului de economie socială va avea un impact negativ și la nivelul comunității - există riscul de a crea o imagine greșită în ceea ce privește natura și rolul economiei sociale, se poate promova ideea că se poate face profit din incluziunea socială și astfel va minimiza plus valoarea pe care măsurile avute în vedere în cadrul acestui DMI o pot genera. Nici pentru selecția anumitor domenii de activitate, așa cum sunt cele precizate în același punct B, nu există nici un temei, aceste opțiuni fiind arbitare și creând posibile dezechilibre în piață.

Mai mult, în Clarificarea nr. 2 punctul 52, AMPSODRU a precizat că „Activitatile SES pot fi fără scop patrimonial sau cu scop patrimonial”. Această afirmație contravine de altfel ultimului paragraf din Ghid Condiții speciale pagină 7 care precizează: În sensul prezentului Ghid, structura de economie sociaă este „o întreprindere al cărei principal obiectiv este cel de a avea o incidentă socială mai curând decât cel de a genera profit pentru proprietarii sau partenerii săi.”

Asociațiile, fundațiile, casele de ajutor reciproc prin legile de funcționare nu urmăresc generarea de profit ci mai degrabă un scop social. Și cooperativele au prin lege un scop social și regulili de distribuție limitată a profitului. Pentru societățile comerciale cu alt acționariat decât aceste entități, măsură în care respectă acest criteriu în cazurile incluse de AM la punctul B nu se poate determina cu claritate. Mai mult, pentru entitățile menționate, acest caracter cel puțin parțial non-profit este, prin cadrul lor legal de organizare și funcționare, permanent - adică nu se poate schimba prin schimbarea statutelor. Astfel, dacă o organizație se declară Structură de economie socială, aceasta va trebui să păstreze acest caracter pe tot parcursul existenței sale juridice și va trebui să respecte în tot acest timp principiile economiei sociale. În cazul societăților comerciale acest caracter permanent preponderent social nu este asigurat, ele putându-și schimba statutele în orice moment.

Având în vedere importantă acestui apel de finanțare pentru România, considerăm că este imperios necesar a se evită anumite probleme care pot apărea în viitor și care au fost semnalate mai sus, acesta fiind și scopul prezentei luări de poziție semnată de către Coaliția ONG-urilor pentru Fonduri structurale, IES și RISE.

coalitia fonduri structurale.jpg   IES     Rise

RSS . © CeRe 2008-2012    Termeni si conditii     Politica de securitate