home
Doneaza Online!
Depozitele CeRe
Intra in cont
Intra in cont si poti participa la site-ul CeRe
Nu ai cont?
Newsletter CeRe
Sunt de acord sa primesc mailuri CeRe

Campanii finalizate

modificat miercuri, 16 octombrie 2013

327 cetăţeni în lupta pentru echitate în relaţia cu băncile

327 cetăţeni care au luat credite bancare în perioada 2006 - 2009, şi care se simt nedreptăţiţi de banca creditoare, s-au unit într-un grup informal pentru a-şi apară interesele. Dincolo de lupta pe care o duc în instanţă, CeRe i-a ajutat să convingă instituţiile statului pentru ca acestea să fie responsabile în faţă consumatorilor şi să nu asculte numai vocea bancherilor. Concret, ei au solicit intrarea în vigoare a unor prevederi din Codul de procedură civilă (a căror aplicare a fost amânată pentru iulie 2013) conform cărora atunci când o instanţă decide că o anume clauză dintr-un contract de credit este abuzivă, instituţia creditoare este obligată să modifice respectiva clauză în toate contractele aflate în vigoare. Temerea consumatorilor a fost că, aşa cum s-a întâmplat anterior, reprezentanţii băncilor vor fi mai puternici ca ei şi vor reuşi să convingă legiuitorii să le ţină partea.


CeRe a ajutat grupul să comunice cu presa și să-și facă auzit punctul de vedere, în așa fel încât, mesajul lor să ajungă la factorii decizionali prin intermediul presei. Între timp, grupul și-a construit instrumente noi de comunicare: www.abuzuri-bancare.ro sau facebook/abuzuri-bancare.

După mai multe amânări, în luna septembrie 2013 Guvernul României a decis să pună în vigoare prevederilor din Codul de procedură civilă menționate anterior. Grupul celor 327 rămâne atent la modul în care se vor implementa noile prevederi legislative și își continuă lupta în instanță. Diferența este că lupta lor, și a altora ca ei, îi va ajuta pe alți clienți care nu au resursele sau energia necesară pentru un proces!

 

O bibliotecă pentru Filipeștii de Târg

În comuna Filipeştii de Târg exista o bibliotecă doar cu numele: accesul era limitat de programul bibliotecarei care lucra în majoritatea timpului la departamentul de asistenţă din cadrul Primăriei, spaţiul era mic şi insalubru, nu existau calculatoare și internet.

Asociația Legio Lex Populi a vrut o bibliotecă cu adevărat, care să ofere celor aproximativ 8000 de cetățeni ai localităţii servicii pe măsura nevoilor lor.

Dorind sprijin în demersurile lor, cei de la Legio Lex au apleat la programul PAS. Împreună am construit o strategie de abordare a autorităților locale, de găsire a unor aliați printre consilierii locali și creșterea vizibilității cauzei: deschiderea bibliotecii. Din august 2012, până în aprilie 2013, cei la Legio Lex au mers de 3 ori în audiență la Primărie, au discutat permanent cu consilierii locali, au organizat 3 evenimente publice, i-au luat ca aliați pe cei din corul comunei, au organizat sesiuni de formare în domeniul informatic pentru voluntarii Asociaţiei, tineri din comună şi bibliotecară, au obținut o donație de 3 calculatoare, au participat la toate ședințele de Consiliu Local și nu s-au lăsat deloc.

După 8 luni de eforturi Asociaţia Legio Lex Populi a reușit să determine Primăria să dea locuitorilor comunei un spaţiu în care aceştia pot împrumuta cărţi, pot utiliza calculatorul şi pot accesa internetul fără să fie nevoiţi să meargă până la Ploieşti. Renovarea bibliotecii s-a derulat odată cu începerea anului, iar în aprilie 2013 a avut loc deschiderea oficială. Acum biblioteca este dotată cu calculatoare, internet și este zilnic deschisă publicului. Bibliotecară este instruită în utilizarea calculatorului și a internetului. Împreună cu aceasta, voluntarii Asociației oferă vizitatorilor bibliotecii instruire gratuită în domeniul informatic. Asociația a început și formarea unui grup de lucru cu cetăţenii dornici să conceapă un program cultural în noua bibliotecă.

Campania derulată de cei de la Asociaţia Legio Lex arată că lucrul împreună cu autorităţile locale poate aduce schimbări benefice în comunităţi.

 

Salvarea copacilor din cartierul Drumul Taberei

Grupul civic „Salvăm Copacii!", format din cetăţeni din cartierul Drumul Taberei a reuşit să convingă Primăria Municipiului Bucureşti, METROREX şi Garda Naţională de Mediu să reevalueze proiectul de realizare a liniei de metrou M5 (Drumul Taberei - Pantelimon) pentru a se reduce impactul negativ asupra mediului şi pentru a se relua consultările publice pe această temă, motivul fiind amploarea defrişărilor din zonă.

La începutul anului 2012, multe site-uri şi pagini de Facebook anunţau: „Tăieri masive de copaci în cartierul Drumul Taberei". Au fost petiţii online, nenumărate discuţii pe forumuri de socializare şi, mai apoi, nişte cetăţeni care au trecut la acțiune din online în offline. Câţiva locuitori ai cartierului Drumul Taberei s-au mobilizat şi au început o serie de demersuri pentru a salva copacii rămaşi în picioare după primul val de defrişări de pe lungimea viitoarei magistrale de metrou M5 (Drumul Taberei - Pantelimon).

În luna ianuarie cetăţenii au solicitat ajutorul CeRe şi au primit sprijin în demersurile lor, în cadrul programului PAS, prin construirea unei strategii de abordare a autorităților, prin organizarea activităților grupului, dezvoltarea abilităților de negociere cu factorii de decizie, facilitarea relației cu mass media, construirea mesajului public al campaniei etc.

Au urmat nenumărate scrisori şi apeluri către Primăria Municipiului Bucureşti, către METROREX şi către Garda Naţională de Mediu, întâlniri cu reprezentanţi ai Direcţiei de Mediu din cadrul PMB şi cu Directorul General al METROREX pentru a opri defrişările şi a se regândi proiectul din teren, în aşa fel încât impactul asupra mediului să fie cât mai redus.

Conform Planului Urbanistic Zonal pentru această construcţie, amplasarea gurilor de metrou ar fi afectat copacii ramaşi în picioare. De la faţa locului, cetăţenii au venit cu propuneri de utilizare a spaţiilor comerciale sau actualelor staţii de autobuze pentru construcţia viitoarelor ieşiri de metrou, pentru a evita astfel defrişările. Mai mult, aceştia au cerut ca cetăţenii zonelor afectate să fie informaţi şi consultaţi cu privire la efectele pe care construirea metroului le va avea asupra spaţiului verde şi au cerut identificarea unor soluţii tehnice în aşa fel încât să fie sacrificaţi cât mai puţini arbori. Însă ei nu sunt specialişti. Aşa că au cerut să discute cu cei direct responsabili, pentru ca, împreună, să se găsească soluţii mai bune.

După nici o lună de la începerea demersurilor, grupul a primit răspuns de la Garda Naţională de Mediu prin care se anunţă sistarea defrişărilor (prin Decizia nr. 342/30.01.2012 emisă de PMB) şi reluarea consultărilor publice.

Totodată, cetățenii au convins METROREX să găsească soluţii pentru a reduce numărul de copaci care urmau să fie tăiaţi. Astfel, aproximativ 500 de arbori au fost salvaţi. Răspuns de la directorul general al METROREX, Gheorghe Udrişte: „Ca urmare a propunerilor Dumneavoastră şi a măsurilor luate, prin reanalizarea posibilităţilor de construire a liniei de metrou şi de diminuare a afectării vegetaţiei din zonă, considerăm că se vor defrişa cu cca. 500 de arbori şi arbuşti mai puţin faţă de numărul inventariat iniţial."

 

SOS Lacurile Gheorgheni

Coagulat sub numele S.O.S. Lacurile Gheorgheni, un grup de cetățeni din Cluj-Napoca a pornit să convingă autoritățile publice să transforme zona din jurul lacului Gheorgheni în zonă pietonală. Iniţial, zona era una liniştită, fără trafic auto, până când mall-ul aflat în vecinătate a decis să construiască o şosea fără trotuar pe malul lacului pentru a deservi parcarea subterană. Această schimbare ar fi împiedicat cetățenii să se mai poată plimba sau alerga în condiții de siguranță.

Cu sprijinul CeRe, prin programul PAS, am pus la cale o serie de acțiuni menite să atragă atenția publicului și să pună presiune pe autorități să închidă traficul în zonă. Au fost desfășurate 5 acțiuni publice de-a lungul campaniei. Prima acţiune a avut loc cu ocazia Maratonului Internațional Cluj (aprilie 2012) unde 3 membri ai grupului au purtat tricouri pe care era inscripţionat mesajul „Stop traficului auto în jurul Lacului Gheorgheni". A doua acţiune a avut loc chiar pe șoseaua de pe malul lacului și aici participanții au desenat pe asfaltul cum şi-ar dori ei să arate zona.

În iunie 2012, șirul acțiunilor a continuat cu un protest sub forma unor activităţi sportive. În completare, soluțiile de amenajare a zonei au fost discutate în cadrul Atelierului de Participare Publică. De asemenea, la începutul anului 2013 a fost organizată o expoziție cu planuri de amenajare a zonei, planuri realizate de studenţii de la Facultatea de Arhitectură din Cluj.

La toate evenimentele au fost invitați reprezentanții autorităților publice și presa.

În data de 1 iunie 2013 a fost organizat un picnic civic pe malul Lacului Gheorgheni unde copiii au desenat pe asfalt lângă ponton, iar adulții au putut participa la atelierul „Spațiu public și implicare civică", alături de Adrian și Carmen Costina, membrii grupului civic. Tot atunci a fost lansată campania „Spune-i primarului", iar 50 de cărţi poștale adresate Primarului Emil Boc au fost completate de participanți cu motivele pentru care își doresc stoparea traficului auto în jurul lacului. La nici trei zile după picnic, Adrian Costina a participat la ședința de Consiliu Local unde a oferit consilierilor și jurnaliștilor cărțile poștale. În urma ședinței, consilierul Adrian Popa a promis că la următoarea ședință a Comisiei de Urbanism traficul auto în jurul Lacului Gheorgheni va fi stopat.

La sfârșitul lunii iunie, Primarul Emil Boc a anunțat că „De aici înainte, în jurul lacului Gheorgheni circulaţia va fi închisă şi spaţiul va fi redat pietonilor, pentru a fi folosit ca atare şi nu se vor mai folosi maşini. Decizia privind circulaţia este definitivă, nu se va mai deschide circulaţia.", a precizat Emil Boc. Pe lângă acțiunile publice, grupul a trimis constant solicitări către Primăria Cluj și a participat la ședințele de Consiliu Local.

 

Campania pentru Muzeul Aviației

Muzeul Aviaţiei a fost declarat monument istoric în urma unui demers inițiat de societatea civilă - de pasionații de aviație, fie ei persoane private, asociații sau fundații. Însă în acest moment muzeul este lăsat în paragină și este închis publicului.
Asociația Aripi Romanești, Fundația „Erou Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu", Asociația Română pentru Propagandă și Istoria Aeronauticii și-au propus să continue demersurile într-un efort de modernizare și dezvoltare a Muzeului.

Ceea ce și-au dorit era să transforme Muzeul Aviației într-o instituție de cultură interactivă, care să își cheme vizitatorii din București, din țară și chiar din afară. Pașii care trebuia urmați erau: instalarea plăcuței de monument istoric, care să îi arate atestarea și pentru ca toată lumea să știe că ordinul e aplicat; apoi Muzeul avea nevoie să își obțină propria personalitate juridică; ulterior, era necesară construirea unei strategii de dezvoltare la care să participe toți actorii implicați - de la Ministerul Apărării, cel al Transporturilor și al Turismului, până la primăriile de municipiu și de sector, alături de ONG-uri, de licee și universități de profil, de instituții de cultură.

Prima acțiune a campaniei a fost organizarea unui eveniment cu ocazia Nopții Muzeelor din 2012. Peste 300 de cărți poștale au fost completate de vizitatori cu sugestii pentru autoritățile publice privitoare la îmbunătățiri pe care le pot aduce muzeului. Însă, în lipsa unui coordonator al grupului din partea asociațiilor cu specific pe aviație, campania este suspendată în prezent


Cruciada Locatarilor

În anul 2009, un grup de locatari din blocul B3bis din B-dul Nicolae Grigorescu nr. 18, din București, a reușit să determine autoritățile locale să pună în scris că decizia de construire a unui spațiu comercial și schimbarea destinației spațiului de 8321 m2 din fața blocului „este lovită de nulitate". Un an mai târziu, CeRe a premiat la Gala Premiilor Participării Publice locatarii din blocul B3bis pentru campania lor intitulată „Cruciada copacilor".

Până în ianuarie 2013 cetățenii au stat liniștiți și s-au bucurat de spațiul salvat. Însă un anunț avea să îi activeze din nou. Într-o zi posesorii de autoturisme au găsit un bilet care îi anunța că spațiul de 8321 m2 ce cuprinde 300 de arbori, locuri de joacă pentru copii și aproximativ 80 de locuri de parcare a fost trecut în proprietate privată și că autorizațiile de parcare au fost reziliate. Imediat, locuitorii, în frunte cu doamna Cornelia Mihail, s-au sesizat și ne-au contactat cerându-ne ajutorul prin programul PAS. Așa a început „Cruciada Locatarilor".

În primă fază, ca reacție la anunțul primit, locatarii au început să trimită scrisori către Primarul de Sector și de Municipiu, către Prefectură, către direcțiile de urbanism, către ministere, către partide politice, către presă. Politica Primăriei Sectorului 3 de a nu da informaţii concrete legate de ce se va întâmpla cu spațiul din fața blocului B3bis a nemulţumit locuitorii cartierului Titan care au solicitat: răspunsuri clare cu privire la trecerea în proprietate privată a spațiului, responsabilizarea noului proprietar, soluții viabile pentru asigurarea parcării autovehiculelor, respectarea Ordonanței de Urgență 114/2007 și păstrarea spațiului verde. Următorul pas a fost o întâlnire cu autoritățile chiar la fața locului. Într-o sâmbătă, pe 16 martie 2013, în jur de 50 de locuitori ai cartierului Titan s-au adunat în fața blocului B3bis din B-dul Nicolae Grigorescu nr. 18 pentru a cere socoteală reprezentanților Primăriei Sectorului 3. Deși și-au anunțat prezența în mijlocul cetățenilor, George Manciu, Directorul Serviciului Parcări din cadrul Primăriei Sectorului 3 și Viceprimarul Andrei Cristian Tudorache nu și-au făcut apariția și nici nu au mai răspuns la telefon. În cadrul întâlnirii, singurul reprezentant al autorității locale care a discutat cu locuitorii a fost Consilierul Local al Sectorului 3, Bogdan Brătianu, acesta susținând că a aflat din presă despre subiect și că nu a fost delegat de către instituția pe care o reprezintă. După ce au captat atenția media și implicit a autorităților, au urmat diverse întâlniri cu reprezentanți ai Consiliului Local al Sectorului 3 și cu alesul din Colegiului Electora din zonă pentru Camera Deputaților, Gabriela Podaşcă. Și au început să vină și răspunsurile mult așteptate din partea Primăriei.

Acum, locuitorii blocului B3bis pot răsufla din nou ușurați. Noul primar a reluat angajamentul că destinația spațiului în cauză nu va fi schimbată, chiar dacă beneficiarul retrocedării a fost pus în posesie.


Modificarea legislaţiei relevante pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist

Coaliţia organizaţiilor ce au ca beneficiari persoanele cu autism - Asociaţia Învingem Autismul, Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România (ANCAAR) filiala Craiova, Romanian Angel Appeal şi Centrul pentru Resurse Juridice - şi-a propus modificarea celor două ordine care stabilesc criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap la copii, respectiv adulţi (Ordinul 725/2002 şi Ordinul 762/1992/2007). Subiectul a fost asumat şi susţinut şi de Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist - FEDRA, care a devenit portavocea comunităţii persoanelor afectate de TSA.

La începutul campaniei, în cele două ordine, autismul era asimilat retardului mintal, ceea ce antrena diagnosticarea greşită a persoanelor cu tulburări din spectrul autismului (TSA) şi la restricţionarea accesului la serviciile şi facilităţile şi aşa limitate pentru persoanelor cu dizabilităţi. Demersurile făcute de organizaţiile din domeniu datau din 2009. CeRe s-a alăturat campaniei în 2011 şi a contribuit la structurarea strategiei, identificarea ţintelor relevante şi construirea unor tactici eficiente.

Un moment cheie a fost depunerea pe 28 mai 2012 a Petiţiei pentru drepturile persoanelor cu autism în cadrul unui marş public care a adunat 100 de persoane, susţinătoare sau afectate de TSA, şi a vizat cele trei persoane cu putere de decizie: Ministrul Muncii, Ministrul Sănătăţii şi Primul Ministru. Delegaţia care a depus petiţia a fost primită de Ministrul Sănătăţii Vasile Cepoi, de o delegaţie de consilieri la Ministerul Sănătăţii, şi de un reprezentant al Guvernului, ocazie cu care a prezentat solicitările iniţiatorilor.

Acesta a fost momentul în care subiectul a primit recunoaşterea publică - de la acea dată autorităţile au iniţiat demersurile necesare pentru modificarea ordinelor, iar reprezentanţii organizaţiilor au fost invitaţi la grupurile de lucru care s-au format pe acest subiect.
Timp de un an, ONG-urile au insistat să fie ţinute la curent, au solicitat informaţii, au formulat puncte de vedere, au participat la întâlniri, au depus o a doua petiţie pentru a arăta ca promisiunile nu au fost respectate, au încheiat parteneriate cu media pentru campanii publice care să aducă în atenţie subiectul persoanelor cu TSA. Aceste demersuri au mobilizat direct peste 6000 de persoane.

În termen de un an cele două ordine au fost modificate, cele mai importante solicitări ale iniţiatorilor fiind incluse în noile forme. CeRe şi iniţiatorii vor rămâne atenţi pentru a urmări elaborarea normelor metodologice care asigură transpunerea în practică a celor două ordine.


Topolog - un râu împotriva microhidrocentralelor!

Ovidiu Mihuț a văzut cum construcția microhidrocentralelor în Munții Făgăraș (zona protejată sit Natura2000) distruge râurile muntelui. Indignat, a urmat o muncă asiduă de detectiv. Ovidiu Mihuț a studiat legislația românească și pe cea europeană, a obținut și studiat acordurile de mediu și avizele de gospodărire a apelor, s-a documentat despre investitori, a aflat care sunt regulile pe care aceştia ar trebui să le respecte și a văzut la fața locului cum multe dintre acestea sunt ignorate. În paralel cu munca de detectiv, a informat organizații de mediu cu privire la situația din Munții Făgăraș și a atras o mulțime de suporteri pentru cauză (inclusiv Coaliția pentru Mediu), a strâns mii de semnături, a alertat presa și autoritățile românești și europene.

Munca lui Ovidiu Mihuț și a celor pe care i-a atras în jurul cauzei a avut rezultate: subiectul a fost larg mediatizat, inclusiv în presa cu audiență mare: ProTV, Adevărul, Jurnalul etc., iar Comisia Europeană a deschis procedura de infringement, solicitând lămuriri României cu privire la cele sesizate.

Din păcate, problema este departe de a fi rezolvată. Deja au fost distruse albii de râu, debitele de apă au fost semnificativ diminuate, iar lucrările nu par a înceta, în ciuda declarațiilor Ministrului Mediului și a solicitărilor Comisiei Europene. Următorul râu vizat este Topolog, pentru care investitorii au cerut deja avize de construcţie.

CeRe este alături de Ovidiu Mihuţ în construirea de argumente care să le fie prezentate autorităţilor. În perioada decembrie 2012 - ianuarie 2013 a iniţiat o chetă online pentru a strânge fondurile necesare unui studiu de biodiversitate a râului Topolog, care să aducă argumente ştiinţifice şi imbatabile faţă de declaraţiile autorităţilor care susţin că proiectul nu are impact asupra mediului. A fost strânsă suma de 753 de lei, dar, totodată, organizaţia World Wide Fund a decis să se asocieze acestei iniţiative şi a mobilizat o sumă de aproape 4000 USD pentru realizarea studiului complet. În iunie 2013 a avut loc prima fază a studiului, urmând ca în toamnă să fie realizată etapa a doua. CeRe va fi alături de Ovidiu Mihuţ pentru a folosi argumentele aduse de studiu în confruntarea cu autorităţile publice.


Reamenajarea parcului Istru

Grupul de Iniţiativa Civică Callatis-Drumul Taberei este un grup informal de cetăţeni format în luna august 2010 în cadrul programului de organizare comunitară. Principalul obiectiv al grupului este de a colecta problemele prioritare ale locuitorilor zonei pe care o reprezintă şi de a face demersuri pe lângă autorităţile publice locale pentru ca acestea să fie soluţionate.

Începând cu toamna anului 2011, grupul a demarat o campanie de advocacy pentru a convinge Primăria Sectorului 6 să reamenajeze Parcul Istru din Drumul Taberei şi locul de joacă din cadrul acestuia - singurul punct de atracţie pentru locuitorii zonei Istru-Callatis şi care necesită reparaţii şi îmbunătăţiri.
Înainte de orice demersuri pe lângă autorităţile publice locale, membrii grupului de iniţiativa Callatis-Drumul Taberei au colectat doleanţele şi ideile de îmbunătăţire legate de parc ale vecinilor lor. Pe baza acestora şi cu ajutorul unui arhitect au formulat o cerere detaliată de refacere a parcului pentru care au strâns aproximativ 80 de semnături şi pe care au depus-o la ADPDU sector 6 şi la Consiliul Local al sectorului 6.

Pe 29 octombrie 2011 grupul a organizat un eveniment în cartier pentru susţinerea cauzei Parcului Istru, la care au participat aproximativ 100 de persoane - atât membrii comunităţii, cât şi autorităţile publice locale vizate de cererea iniţială. În urmă evenimentului au obţinut câteva promisiuni verbale şi răspunsuri pozitive din partea Directorului adjunct al ADPDU sector 6, cu care au programat o audienţă post-eveniment în cadrul căreia s-au discutat paşii următorii pentru refacerea parcului. Audienţă s-a încheiat cu un proces verbal semnat de directorul adjunct, alături de lista promisiunilor făcute în cadrul evenimentului şi cu angajamentul că se va reveni cu un răspuns scris la cererea de amenajare a Parcului Istru în ianuarie 2012.

Răspunsul ADPU Sector 6 s-a lăsat aşteptat şi a fost nevoie că grupul de iniţiativa să pună în continuare presiune pentru că promisiunile făcute în toamna lui 2011 să se concretizeze. În luna ianuarie 2012, a fost publicat proiectul de buget local al sectorului 6. Pentru că acesta nu prevedea în mod explicit fonduri pentru reamenajarea Parcului Istru, grupul de iniţiativa Callatis-Drumul Taberei, alături de grupul Iniţiativa Favorit şi CeRe au cerut organizarea unei dezbateri publice asupra bugetului local. În prima faza, Primăria Sectorului 6 a refuzat să dea curs acestei cereri, decizia Primăriei fiind ilegală conform Legii 52/2003 a transparenţei decizionale în administraţia publică. La următorul proiect de rectificare bugetară din februarie, a fost depusă o nouă cerere de organizare a unei dezbateri publice. De dată această, Primăria Sectorului 6 a dat curs cererii şi a organizat întâlnirea pe 28 februarie. Grupul de iniţiativa Callatis, prezent la dezbaterea publică, a cerut că reamenajarea Parcului Istru să fie inclusă în buget şi că lucrările să demareze cât mai repede cu putinţă.

La dezbaterea publică, directorul ADP a promis că lucrările vor începe în dată de 1 aprilie şi că se va alocă suma de 290.000 RON pentru refacerea parcului. Între dezbaterea din februarie şi începerea propriu-ziua a lucrărilor care a avut loc în 8 aprilie 2012, au mai avut loc două întâlniri cu directorul ADPU pentru discutarea planurilor şi negocierea dotărilor pe care le va avea noul parc. Majoritatea cerinţelor grupului de iniţiativa au fost puse în aplicare iar după 9 luni, locuitorii din zona beneficiază de locuri de joacă pentru copii reamenajate, de un teren de fotbal şi baschet creat la propunerea grupului, de un spaţiu verde îngrijit etc.

Detalii despre desfăşurarea campaniei sunt disponibile pe blogul grupului de iniţiativa la adresa callatis-drumultaberii.blogspot.com .

Modernizarea Parcului Istru from CeRe on Vimeo.

 

RSS . © CeRe 2008-2018    Termeni si conditii     Politica de securitate