Redefinirea natiunii. Etnicitate si nationalism in societatile comuniste si postcomuniste

 

Va mai aduceti aminte de conflictele de la Sancraieni si Sanmartin (judetul Harghita) din 2009 dintre comunitatea locala de romi si cea maghiara? Una dintre cele mai obiective relatari ale conflictului suna asa: „Un nou conflict intre etnicii maghiari si cei romi a izbucnit in judetul Harghita, dupa ce, joi seara, aproximativ 150 de maghiari din Sancraieni au aruncat o sticla incendiara intr-un fanar din cartierul romilor, suparati ca unul dintre acestia injunghiase un maghiar, care a ajuns la spital.” (http://www.mediafax.ro/social/nou-conflict-intre-maghiari-si-romi-in-judetul-harghita-video-4628923 – Mediafax, 10 iulie 2009)

 

Pentru unii a fost un simplu conflict local, dar pentru altii a fost vorba despre „problema tiganeasca” (vezi cazul Jurnalul National). Desi fara a avea loc pe fondul unor conflicte de genul celui de mai sus, in alte instanţe in Romania se mai vorbeşte şi de „problema maghiara”, şi de „problema evreiasca”. La fel ca alte state din fostul bloc comunist (Slovacia, Ungaria etc.), şi Romania a trebuit sa demonstreze şi sa recupereze decalajul faţa de Vest in ceea ce priveşte respectarea drepturilor minoritaţilor naţionale şi gestionarea fenomenului naţionalist in perioada negocierii aderarii la Uniunea Europeana.

 

Dar iata ca acum in intreaga Europa (şi nu numai!) avem tot felul de „probleme” cu conotaţii etnice şi/sau rasiale. Dincolo de conflictele intre naţionalitaţile „dintre” sau „pe” graniţele unei aceleiaşi ţari, exista dezbateri aprinse pe marginea a ceea ce se cheama „multiculturalism” şi integrarea imigranţilor in societaţile din Europa, culminand cu declaraţia cancelarului german Angela Merkel ce proclama eşecul multiculturalismului in 2010 (http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-11559451 ).

 

Nu avem studii care sa ne spuna daca sentimentele naţionaliste sunt acum la valori mai inalte decat in trecut, şi probabil ca ar fi dificil de aflat aşa ceva. Dar curentele naţionaliste deja existente au fost alimentate de criza economica şi discursurile xenofob-populiste, aşa ca am ajuns sa vorbim de cazul Breivik in Norvegia, de PVV (Partidul pentru Libertate ajuns in 5 ani al treilea partid parlamentar ca marime in Olanda) şi site-ul sau anti-imigranţi din Europa de Est din Olanda şi numarul crescand de grupuri fasciste de vigilanţi in Grecia şi reprezentarea lor in parlamentul grec (obţinand 6,9 % din voturi pe 6 mai 2012).

 

Faţetele şi cauzele fenomenului naţionalist sunt multiple, complexe şi inca actuale. In Romania, ca şi in alte foste ţari comuniste, el are valenţe şi conotaţii specifice. Naţional-comunismul alimenteaza şi acum naţionalismele locale in fosta Europa comunista (este interesant de observat ca, aşa cum odinioara naţional-comunismul ajunsese sa fie o ideologie prezenta in mai tot blocul comunist, aşa şi astazi fenomenul naţionalist „de criza” tinde sa se globalizeze).

 

De aceea ne bucura iniţiativa organizarii conferinţei Redefinirea naţiunii. Etnicitate şi naţionalism in societaţile comuniste şi postcomuniste in perioada 18 – 19 mai 2012 de catre Facultatea de Ştiinţe Politice a Universitaţii din Bucureşti, Universitatea Paris 1 – Panthéon Sorbonne, Université Libre de Bruxelles (CEVIPOL) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc.

 

Chiar daca fenomenul este pus in contextul societaţilor comuniste şi postcomuniste, agenda conferinţei atrage participanţi din Anglia, Austria, Autoritatea Palestiniana, Belgia, Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Ceha, Romania, Rusia şi Ungaria.  Keynote speaker la aceasta conferinţa este Laure Neumayer de la Universitatea Paris 1 – Panthéon – Sorbonne.

 

In decursul celor doua zile vor fi abordate subiecte precum: comunism si construcţia naţiunii, naţionalism şi tranziţie catre democraţie, politici de memorie şi politici de reconciliere, natiune si etnie in viata de zi cu zi, migraţie şi diaspora, identitate regionala şi frontaliera, rasism, xenofobie, drepturile omului şi pluralism politic.

 

Partenerii acestei conferinţe sunt  Agenţia Universitara a Francofoniei la Bucureşti; Delegaţia Valonia – Bruxelles la Bucureşti; Policy Center for Roma and Minorities, Bucureşti; Europe Direct CENTRAS, Bucureşti şi Asociaţia Studenţilor in Ştiinţe Politice – Universitatea Bucureşti, Centrul de Resurse pentru participare publica – CeRe.

 

Conferinta face parte din seria de activitati ale consortiului Université Libre de Bruxelles – Universitatea din Bucuresti – University of Wroclaw – Universitatea Babes-Bolyai, in cadrul programului masteral comun Central and Eastern European Politics and Societies  (http://ceeps.uni.wroc.pl/).

Mai multe detalii pe: http://fspubconference2012.wordpress.com/, conference@fspub.unibuc.ro

Leave a Reply