Ciurel – un pod peste case

 

Nu e uşor să te lupţi cu autorităţile locale atunci când poate nu cunoşti legislaţia atât de bine, când lucrurile încep să se mişte deja în defavoarea ta şi când, la o primă vedere,  pare că nu există alternative.

 

un text de Tea Teodorescu

 
O mână de oameni se pune cu municipalitatea
 
Începutul lucrărilor la proiectul „Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti” (proiect cunoscut drept autostrada suspendată) i-a pus pe locuitorii zonei în faţa faptului împlinit: pe scurt – autorităţile pregătesc construirea unui drum care, odată finalizat, ar trebui să decongestioneze traficul de pe bvd. Iuliu Maniu. Privit în profunzime însă, proiectul propune un drum extrem de aglomerat deoarece va aduce traficul de maşini în oraş în loc să îl fluidizeze şi să încurajeze ieşirea rapidă din oraş către centură. În plus, noul drum va pune în pericol alimentarea cu apă a Bucureştiului, din cauză că se va afla la mai puţin de 10 metri de bazinele deschise ale uzinei de apă potabilă de la Roşu şi, nu în ultimul rând, drumul urmează să fie construit la doi paşi de locuinţele lor, lucru care implică, pe termen lung, exproprieri şi despăgubiri forţate.
 

Cetăţenii care locuiesc în zonă şi care suportă lucrările sunt nemulţumiţi şi de faptul că, deşi sunt direct afectaţi de lucrările municipalităţii, nu au fost niciodată consultaţi, informaţi de către autorităţi sau măcar invitaţi să ia parte la discuţii, unde să-şi prezinte punctul de vedere, sau să propună soluţii. În plus, Primăria Municipiului Bucureşti nu a organizat până acum dezbateri reale în acest sens, iar cererile lor rămân fără reacţii oficiale.
 
Toate acestea sunt motivele pentru care, în vara lui 2011, a apărut Grupul de Iniţiativă „Oponenţă Proiect Străpungere – Ciurel – A1” format din cetăţeni ai Bucureştiului care au vrut să atragă atenţia asupra proiectului municipalităţii – un proiect gândit greşit, pe mulți bani şi mai ales ilegal. Membrii Grupului de Inițiativă „Oponenţă Proiect Străpungere – Ciurel – A1” au susţinerea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe). Împreună au început să facă presiuni asupra autorităților. Ținta cetățenilor – să lupte în instanță pentru devierea proiectul municipalităţii (proiectul este unul extrem de scump și nociv pentru bucureşteni și există soluții mai ieftine și perfect realizabile) și să obțină decizii judecătorești definitive în acest sens.
 
Mihai Daneş este doar unul dintre locuitorii Capitalei afectat direct de Proiectul Străpungere – Ciurel – A1. Este, așa cum spune el, primul „sinistrat” al  proiectului. A aflat de proiect abia când au apărut buldozerele să sape în apropierea locuinţei sale. Podul ar urma să fie construit la doar 3 metri de balconul casei lui. Când a cerut socoteală Primăriei, i s-a spus că locuinţa lui e cea construită greşit, deşi Mihai Daneş a prezentat toate avizele şi autorizaţiile de construcţie obţinute, legal, de la Primărie. Între timp, povestea s-a complicat: din cauza construcţiilor care avansau, au apărut fisuri în structura casei, iar cei de la societatea de asigurări au refuzat să plătească despăgubiri, deoarece fisurile erau provocate de autorităţi, nu de fenomene naturale. Prin urmare, nu se încadrau la riscuri asigurate.

 

Casa mea, orașul nostru
 
Punerea propriilor case în pericol i-a mobilizat pe cetățenii din zonă. Abia după investigații și întrebări puse-n stânga și-n dreapta, oamenii și-au dat seama că soarta caselor lor e doar una dintre probleme și că toți locuitorii Bucureștiului vor fi afectați: traficul aglomerat din Militari – Iuliu Maniu nu va fi rezolvat, iar banii publici vor fi înghițiți de un proiect gândit prost. Aşa au început procesele.
 
În ultimii doi ani, membrii Grupului de Iniţiativă „Oponenţă Proiect Străpungere – Ciurel – A1” au luptat împotriva acestui proiect, iar până acum au avut câteva victorii importante în instanţă astfel încât, cel puţin deocamdată, lucrările sunt blocate. În aprilie 2013 au reuşit să suspende definitiv Planul Urbanistic Zonal prin hotărârea judecătorească a Curţii de Apel Bucureşti. Suspendată a fost și autorizaţia de construire din 21.06.2010 emisă de Primăria Municipiului Bucureşti cu privire la Podul Hobanat peste Dâmboviţa între strada Piatra Craiului şi Şos. Virtuţii, care face parte din acest proiect. Pe lângă aceste două decizii judecătoreşti, cetăţenii se mai bazează şi pe un alt punct legal extrem de important: avizul Apa Nova S.A. pentru acest proiect este condiţionat de obţinerea de derogări de la legislaţia care stabileşte regimul şi dimensiunile de protecţie sanitară. Deocamdată, aşa cum se prezintă proiectul „Penetraţia Ciurel – A1”, lucrările nu pot primi avizul Apa Nova, deoarece Drumul Expres este aproape de limita proprietăţii Uzinei de tratare a apei potabile ROŞU, mai exact, cu infrastructura de distribuire a apei potabile. Poziţionarea Drumului Expres la mai puţin de 10 metri  de bazinele cu apă poate implica degradări ale instalaţiilor cauzate de accidente rutiere, de exemplu, şi infestarea şi poluarea apei potabile din bazinele deschise din cauza traficului rutier. Altfel spus, se pune în pericol buna funcţionare a Uzinei de Apă de la ROŞU, furnizarea apei potabile şi a calităţii acesteia. În anii 50, când s-a proiectat centrala de la ROŞU, nu s-a luat în calcul construirea unei autostrăzi în zonă.
 
Practic, inițiatorii proiectului l-au putut demara bazându-se pe autorizaţii de construcţie în regim de urgenţă ca să se evite astfel paşii legali. Astfel de autorizaţii, însă, se emit numai în caz de calamităţi, cum sunt de exemplu cutremurele sau inundaţiile, iar avizele se obţin pe parcurs. În cazul de faţă nu era vorba de aşa ceva.
 
Pe lângă ilegalitatea evidentă a proiectului, cetăţenii care fac parte din Grupul de Iniţiativă, vor să atragă atenţia şi asupra resurselor bugetare pe care le înghite proiectul. Potrivit cifrelor făcute publice de autorităţi, proiectul s-ar ridica la aproximativ 135 milioane euro, iar într-un alt document (master plan 2007) acelaşi proiect este estimat la peste 400 milioane de euro. Cu aceşti bani, spun cetăţenii, se pot găsi alte soluţii, mai sănătoase pentru bucureşteni şi care să nu depăşească limita legii. În plus, proiectul nu are nici un studiu de fundamentare, iar studiul de trafic realizat de specialiștii japonezi pentru București – „Studiul JICA”, nu recomandă acest proiect.

 

Soluții mai multe și mai ieftine
 
E foarte adevărat că decongestionarea bvd. Iuliu Maniu, motivul central al proiectului, este necesară. E un bulevard extrem de aglomerat: ajung aici mașinile care intră de pe A1, la care se adaugă traficul aglomerat de pe alte străzi: Valea Cascadelor, str. Preciziei și alte străzi adiacente, inclusiv Lujerului. E motivul pentru care cetăţenii, membrii ai Grupului de Oponenţă, au venit şi cu variante. După studii documentate, alternative ar fi construirea unui drum care să lege şoseaua Giuleşti de Centura Capitalei, sau penetraţia Preciziei – Centură, Timişoara – Centură, extinderea Ghencea – Centură (proiect care de altfel se află în lucru). De asemenea, o soluţie ar fi şi transformarea străzii Liniei în bulevard, cu  locuri de parcare, la care să se adauge pasaje pietonale pe bvd. Iuliu Maniu. Pe termen lung, o variantă mai este prelungirea metroului Preciziei către zonele comerciale şi de birouri de la ieşirea din Bucureşti. Pentru a nu aglomera intrarea în Bucureşti, o alternativă este şi amenajarea unei parcări în afara oraşului şi încurajarea navetiştilor sau a celor care vin ocazional prin Capitală să folosească transportul în comun.
 
Sunt soluţii ale cetățenilor – mult mai ieftine, rapid de realizat și cu impact imediat asupra traficului aglomerat din zona Militari – Iuliu Maniu.

 

Lucrurile se mișcă în acest moment
 
Datorită deciziilor judecătorești obținute până acum, cetățenii au reușit să oprească, pentru moment, cheltuirea unei sume mari din banii publici pe un proiect inutil, care se poate face mai bine altfel.
  
Puteți vedea fotografii ale acestei campanii într-un fotoreportaj realizat de Tudor Vintiloiu.
 
Splaiul Independenței se termina acolo unde incepe santierul pentru pasajul de la Ciurel. Casa domnului Daneș se află dincolo de această limită.

Pentru a vedea întregul slideshow, faceți click pe fotografie.
 
___
 
Acest material face parte din colecția “În PAS cu implicarea” și va fi publicat de către CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică în catalogul serviciului permanent de asistență în advocacy – PAS.

 

Întreaga colecție va fi publicată și pe pagina www.ce-re.ro/inpascuimplicarea.

2 Responses to “Ciurel – un pod peste case”

  1. View Details says:

    Great post. I always learn something interesting from different blogs everyday. Thanks again for sharing.

  2. There are definitely quite a lot of thoughts to take into consideration. It is a great point to write about.

Leave a Reply