Archive for February, 2013

Sfidare si cenzura la Primaria Capitalei

Tuesday, February 26th, 2013

a

Ieri, la sedinta Consiliului General, am avut parte, din nou, de o mostra de coruptie, rea-vointa, cenzura si sfidare din partea consilierilor si primarului Municipiului Bucuresti. Dupa o clasica intarziere de aproape o ora si jumatate, sedinta a debutat cu scandalul legat de Clubul Sportiv al Municipalitatii (CSM). Dezvaluirile recente facute de presa (1) (2) (3) au fost confirmate dezinvolt de catre primar si consilieri, expunandu-se in cadrul sedintei de consiliu, cu lux de amanunte, tot tacamul de ilegalitati comise la CSM: facturi si cheltuieli astronomice pentru turnee fictive, angajati ai unor cluburi sportive private, detinute de consilieri sau apropiati, platiti din banii municipalitatii, directori manjiti, „manareli” si „deal-uri”… Nici Oprescu, nici consilierii nu au negat ca erau la curent cu aceste nereguli de la CSM. Au fost numiti vinovatii (cativa consilieri si directorasi – tapii ispasitori) si, cu glas timid, s-a vorbit despre o ancheta… unul dintre consilieri declarand ca spera ca politia sa gaseasca o „solutie” la aceasta problema. Sa intelegem din aceasta declaratie ca exista mai mult de o „solutie” intr-o asemenea situatie ?!

a

delia 1

Dupa cazul CSM, s-a trecut la ordinea de zi. Dar nu inainte de a fi ascultati si cetatenii care depusesera cereri de luare de cuvant si care asteptau cuminiti in „celula” (fosta cantina a primariei special amenajata pentru cetateni) sa fie chemati la „vorbitor”. Cetatenii cu pricina (5-6 persoane) au fost strigati si escortati de cativa politisti locali in sala de sedinta pentru a li se da cuvantul…cel putin asa am crezut noi, naiv, cei ramasi in celula, pentru a viziona pe ecrane desfasurarea evenimentelor. Am aflat ulterior ca doar o persoana din cele inscrise la cuvant a fost poftita in sala. Restul au fost tinuti la usa, paziti strict de zeloasa Politie Locala. Dupa cele 3 minute alocate domnului norocos (Emil Stanescu din Grupul de Initiativa Lacul Tei) care a reusit sa expuna problema Parcului Circului si sa primeasca un raspuns in doi peri de la primarul general, presedintele de sedinta a inceput votarea proiectelor de hotarare…. In celula, stupoare… asteptam sa ascultam luarile de cuvant ale celorlalte persoane. Cetatenii asteptau la randul lor sa fie invitati inauntru, dar asta nu s-a mai intamplat. Politia Locala i-a escortat inapoi in celula si le-a transmis sa astepte ca vor fi chemati mai tarziu la „vorbitor”. De buna credinta, oamenii s-au intors in sala special amenajata, asteptand sa le vina randul, increzatori ca nu pot fi ignorati, odata ce au „o cerere oficiala de luare de cuvant, cu numar de inregistrare”. A inceput votarea proiectelor de hotarare. Cetatenii in celula. Asteptare. Din cand in cand, discutii cu gardienii…cand ne vor chema dom’le in sala? Asteptam aici de cateva ore bune! Vrem si noi sa vorbim! (da, cetatenii, spre deosebire de consilieri si primar, au fost punctuali, au venit de la ora 13 pentru ca asa fusese anuntata sedinta pe site-ul PMB). Ne apropiem de finalul listei de proiecte. Niciun semn divin. Delia Mihalache, venita sa citeasca o petitie din partea a doua sute de cetateni nemultumiti de starea dezastruasa a drumului si de lipsa trotuarului din Prelungirea Ghencea, se duce din cand in cand la webcam si afiseaza un mesaj: “Cetatenii din Prelungirea Ghencea asteapta sa ia cuvantul”. Nu avem certitudinea ca primarul si consilierii vad mesajul afisat, in ciuda garantiilor domnului de la tehnic cum ca se transmite din celula in sala de sedinta. Ajungem si la ultimul punct. Proiectul trece. Sedinta se incheie. Consilierii dau buzna afara din sala. Cetatenii ramasi pe baricade in celula sunt stupefiati. “Dar cu noi cum ramane? Pe noi cine ne asculta? Asteptam de patru ore sa luam cuvantul! Avem cerere! Ni s-a spus sa asteptam ca vom fi chemati!”. Vociferarile si nemultumirile se izbesc de paravanul Politiei Locale. Ei, saracii polisti, nu stiu nimic, nu sunt de vina pentru nimic. Bine, bine, dar vrem sa vorbim cu altcineva, cu cineva care stie ce s-a intamplat. Nu suntem lasati sa trecem, sa mergem in sala. Consilierii sunt INACCESIBILI. Ghinionul unuia ca l-am prins la iesire, grabindu-se spre casa.

a

petitie.jpegL-am ajuns din urma si l-am luat la rost: Domnule consilier, stiati ca nu am fost lasati sa vorbim in timpul sedintei, desi avem cereri de luare de cuvant? Raspunsul a venit ca un trasnet: „Ei, nu pot sa cred ca s-a intamplat chiar asa. Vorbiti cu domnul primar. Nu este treaba mea.” Inutil am incercat sa il convingem pe domnul consilier ca este treaba dumnealui, ca ar trebui sa ne asculte si sa ne reprezinte, domnul consilier l-a luat pe “nu” in brate. “Nu stiu, nu am vazut, nu eu sunt de vina, nu este problema mea”. L-am lasat in cele din urma pe domnul consilier sa plece spre casa. Nu de alta, dar venise gardianul sa il apere de cetateni. Am plecat si noi mai departe, spre casele noastre.

a

Sigur, povestea nu se va incheia aici, nu vom abandona atat de usor, dar un lucru este cert. Pana cand nu ii vom forta pe “reprezentantii” nostri sa ne respecte si sa ne asculte, istoria de astazi se va repeta. Vom fi ignorati, manipulati si sfidati. Schimbarea nu se va produce niciodata cu vorba buna.

a

Autor: Nicoleta